Criminologul Vlad Zaha avertizează asupra riscurilor interzicerii accesului adolescenților sub 16 ani pe rețelele sociale, așa cum s-a implementat în Australia
Pericolele unei interdicții generale
Criminologul român Vlad Zaha, specialist la Universitatea Oxford, atrage atenția că adoptarea modelului australian de interzicere a accesului pe rețele sociale pentru tinerii sub 16 ani poate genera efecte adverse semnificative. Potrivit acestuia, una dintre principalele riscuri este migrarea adolescentilor către medii digitale ascunse, precum dark web, spații mai puțin reglementate și cu acces facil la conținut ilegal:
„Este un experiment în care Australia a intrat cu mâinile peste ochi și vom vedea unde se va ajunge. După cum putem doar intui deocamdată, s-ar putea să producă mai mult rău decât bine”.
Critica lipsei susținerii științifice
Zaha subliniază că decizia guvernului australian a fost luată fără consensul comunității științifice. El menționează o scrisoare semnată de 140 de cercetători australieni, care au avertizat asupra riscurilor măsurii și au propus alternative. Criminologul explică:
„Profesori australieni au fost citați spunând faptul că țările entuziasmate să copieze această măsură ar trebui să aștepte până la analizele care vor fi făcute în Australia și care vor începe să iasă în decursul acestui an. De ce avem nevoie de aceste analize? Pe lângă faptul că nu este o măsură susținută științific, pentru că riscurile acestei interdicții pot să creeze o situație chiar mai rea decât cea pe care o avem acum”.
Consecințe pentru tinerii români
Printre riscurile identificate de expert se numără segmentul de adolescenți care, blocat de măsuri restrictive, poate rămâne fără acces la medii sociale sigure și reglementate. Aceștia se pot trezi la majorat nepregătiți să navigheze în lumea digitală, fapt ce poate afecta atât socializarea, cât și cunoștințele necesare protecției online:
„O parte din această generație va fi complet nepregătită pentru pericolele lumii digitale (care este, fie că ne place sau nu, o parte integrată a vieților noastre)”.
Totodată, organizațiile pentru drepturile omului au semnalat că restricțiile pot afecta tinerii vulnerabili, pentru care mediul online este adesea singura sursă de sprijin și comunicare.
Interzicerea, o soluție simplistă
Vlad Zaha consideră că interzicerea accesului pe rețele sociale este o metodă facilă, dar ineficientă, care evită abordarea adevăratelor probleme de sănătate mintală ale adolescenților:
„Una dintre grijile celei mai mari este că ne ascundem de fapt în spatele acestei interdicții, fără a adresa problemele reale de sănătate mintală cu care se confruntă adolescenții și realitatea negativă a platformelor de socializare”.
De asemenea, expertul atrage atenția că mediul digital poate fi mai degrabă un simptom decât o cauză a acestor dificultăți.
Reglementarea platformelor, nu restricționarea accesului
Soluția propusă se concentrează pe reglementarea platformelor din perspectiva legislativă europeană, pentru a controla algoritmii și conținutul oferit diferitelor grupe de vârstă:
„Soluția principală este reglementarea acestor platforme din perspectiva Uniunii Europene. Adolescenții să poată beneficia strict – sau în cea mai mare parte – de conținut educațional, care să stârnească dorința de cunoaștere, nu de conținut violent sau manipulator”.
Potrivit lui Zaha, această măsură trebuie să fie dublată de educație digitală, adaptată atât tinerilor, cât și adulților.
Accesul digital recomandat pe grupe de vârstă
Criminologul nu susține accesul necondiționat pe internet, ci o dozare etapizată funcție de vârstă:
- până la 9 ani, acces limitat la medii digitale educaționale;
- între 10 și 13 ani, acces mai larg, dar controlat și moderat, fără rețele sociale;
- între 14 și 17 ani, acces extins la rețele sociale, cu condiția ca acestea să fie sigure și transparente.
Toate aceste recomandări sunt însoțite de necesitatea educației digitale.
Analiza critică a mecanismelor adoptate în Australia vine într-un moment în care mai multe state se gândesc să implementeze restricții similare. Vlad Zaha subliniază că România trebuie să urmărească soluții comunitare, științific fundamentate și implementabile tehnic, pentru a răspunde provocărilor lumii digitale.
