Valul de dezinformare declanșat de un raport neasumat al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților SUA afectează spațiul public românesc
Raportul provizoriu și interpretările eronate
Raportul atribuit consilierilor majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților SUA a generat un val amplu de dezinformare în România. Documentul este provizoriu, întocmit de stafful consilierilor majorității și nu reprezintă o poziție oficială a Congresului american, nefiind asumat bipartizan sau adoptat de Senat.
Potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, „E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de politică externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei, iar noi ne-am apuca să țipăm că Parlamentul atacă SUA, deși Parlamentul habar nu are de conținutul său.” Această situație ilustrează vulnerabilitatea opiniei publice la interpretări greșite.
Răsunetul în media și opinia publică
Între 3 și 5 februarie 2026, raportul a fost mediatizat intens, generând aproximativ 14,3 milioane de vizualizări online și aproape 800 de mențiuni în surse relevante, conform platformei Newsvibe.ro. În discursul public, raportul a fost asociat cu alegerile prezidențiale din 2024 în România, cu instituții precum Comisia Europeană și platforme digitale precum TikTok, dar și cu relațiile tensionate SUA–UE evidențiate în presa mainstream.
Percepția românilor asupra dezinformării
Sondajele INSCOP Research indică o conștientizare ridicată a riscurilor dezinformării în rândul românilor. Astfel, 75,9% dintre respondenți cred că dezinformarea influențează opțiunile de vot, iar 61,1% consideră că alegerile prezidențiale sunt influențate de alte state. În privința surselor de propagandă, 45,3% menționează Rusia, urmată de China (11,8%), SUA (5,8%) și Uniunea Europeană (3,6%). De asemenea, 82,2% percep dezinformarea ca o amenințare majoră la adresa securității naționale.
Tehnologii avansate și manipulare informațională
Raportul a fost lansat într-un context caracterizat de utilizarea tehnologiilor sofisticate și a inteligenței artificiale pentru generarea și răspândirea știrilor false pe rețelele sociale. Aceste practici au ca efect influențarea opiniilor, polarizarea societății și creșterea neîncrederii în instituții democratice.
Aceste informații subliniază importanța verificării riguroase a surselor în procesul informării publicului și dinamica complexă a fenomenului de dezinformare în context electoral și geopolitic.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”


