Cazul „Gruparea Brâncuși”: Falsuri și afaceri dubioase în jurul operei sculptorului român, la 20 de ani de la scandal
Afaceri controversate în jurul numelui Brâncuși în 2004
În decembrie 2004, presa din România a scos la iveală o rețea de falsuri și înșelătorii ce implicau opere atribuite lui Constantin Brâncuși. La baza acestui scandal se afla Adrian Bogza, fost colonel al Ministerului Apărării Naționale și patron al firmei Delta Group SRL. Prin expertize contestate, sculpturi prezentate ca autentice erau folosite drept garanții pentru credite sau în diverse tranzacții, afectând numeroase persoane și companii. De exemplu, Ionel Curelaru, patronul SC Donalucii SRL, a fost păgubit cu peste 10 miliarde de lei, primind în schimb „pietroaie” suspectate a nu aparține lui Brâncuși.
Expertize contestate și implicații penale
Unul dintre cei mai controversați experți a fost Lucian Radu Stanciu, sociolog fără pregătire artistică, care emitea rapoarte ce ridicau semne de întrebare. Un caz notoriu este expertiza pentru sculptura „Sărutul”, datată 7 martie 2002, în care se menționa consultarea academicianului Vlaicu Ionescu, decedat cu două săptămâni înainte. Mai mulți artiști și critici de artă au alertat Ministerul Culturii în 2000, denunțând existența a 17 sculpturi falsificate care denigrează măiestria brâncușiană, fără ca autoritățile să ia măsuri concrete.
Afacerea „Negresse” și tranzacțiile fictive
În 2004, Garda Financiară a identificat o tranzacție dubioasă în care o operă atribuită fals lui Brâncuși, „Negresse”, era vândută între companii controlate de familia Bogza la un preț de 1.860.000 de dolari, pentru acoperirea unor avansuri financiare. Criticii semnalau că o astfel de lucrare nu există în opera reală a artistului, fiind confundată cu „Negresa blondă”, ce face parte din colecții occidentale. Din cauza lipsei fondurilor, autoritățile nu au confirmat în mod oficial falsul.
Situatia actuală a operei „Cumințenia Pământului”
Una dintre cele mai valoroase sculpturi autentice ale lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, a rămas de mai mulți ani într-o situație nerezolvată. În 2016, statul român a încercat să o achiziționeze pentru 11 milioane de euro, lansând campania „Brâncuși e al meu” care a strâns 1,28 milioane de euro. Totuși, tranzacția nu s-a finalizat, iar o parte din bani a fost returnată, iar restul a fost înregistrat ca venit la bugetul de stat. Sculptura continuă să fie deținută de proprietari privați și rareori expusă, cu costuri mari de asigurare.
Perspective și context istoric
Reamintind aceste evenimente, se evidențiază diferențele între mediul artistic din România și cel din Paris, unde Brâncuși s-a mutat în 1904, căutând respect și apreciere pentru creațiile sale. În România anilor 2000, numele său a fost utilizat pentru afaceri ilegale, în timp ce protejarea patrimoniului cultural rămâne dificilă. Cumințenia Pământului continuă să aștepte o decizie clară și sprijin real din partea statului român.
Povestea falsurilor și a neglijenței din jurul operei lui Brâncuși evidențiază dificultățile întâmpinate în protejarea patrimoniului cultural. Cu toate acestea, opera autentică rămâne un simbol important al artei românești, încă în așteptarea unui final administrativ și cultural favorabil.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.cancan.ro”
