Românii continuă să plece din țară în ciuda creșterii economice și a nivelului de trai mai ridicat
În ultimii peste 30 de ani, România a înregistrat o creștere economică semnificativă, iar nivelul de trai s-a ameliorat vizibil, însă fluxul migrator de plecare continuă să fie o realitate persistentă, arată mai multe studii recente.
Creșterea economică și migrația românilor
Conform unui studiu al BNR din 2025, economia României a crescut nominal de 9,2 ori față de acum 34 de ani, iar salariile reale s-au triplat. România a avut cea mai rapidă creștere economică din regiune după aderarea la Uniunea Europeană. Totuși, anul trecut, potrivit unui studiu Profit, fluxul migrator s-a inversat față de anii anteriori, cu un număr mai mare de persoane care au părăsit țara față de cei care au revenit.
Migrația – o alegere rațională
Consultanta Mariana Manole a explicat pentru Ziare.com că migrația românilor nu trebuie văzută ca un paradox, ci ca o decizie rațională bazată pe diferențele de oportunități între România și țările vest-europene. „Românii nu pleacă pentru că nu cred în România. Pleacă pentru că pot alege. Pentru că sunt cetățeni europeni. Pentru că piața muncii este liberă. Pentru că pentru aceeași muncă pot obține venituri semnificativ mai mari într-un sistem mai predictibil”, a precizat Manole.
Impactul asupra sistemului de pensii
Potrivit Marianei Manole, sistemul public de pensii din România este vulnerabil din cauza raportului precar dintre numărul salariaților activi (aproximativ 5,6 milioane) și al pensionarilor (4,7 milioane). Reducerea populației active, cauzată de migrație și scăderea natalității, pune presiune asupra sustenabilității financiare a acestui sistem.
Soluții și reforme propuse
Manole evidențiază importanța unui pachet coerent de măsuri: politici de retenție a forței de muncă, programe de repatriere a românilor din diaspora, integrarea pe termen lung a muncitorilor non-UE și extinderea învățământului dual, considerat o reformă strategică care poate contribui la formarea meseriilor deficitare și la reducerea abandonului școlar.
Destinațiile preferate ale migranților români
Bianca Zavoda, fondatoarea Zatama-Connect, notează că Germania și Țările de Jos rămân principalele destinații de muncă, urmate de Irlanda și Franța. Totodată, se observă o schimbare a tipului de migrație, de la relocarea permanentă la opțiuni temporare sau muncă remote, însoțite de o atenție sporită pentru echilibrul între viața profesională și cea personală.
Provocări privind forța de muncă străină
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă atrage atenția asupra riscului pierderii muncitorilor străini deja prezenți în România, în favoarea altor state, în special Spania. Romulus Badea, președintele Patronatului, susține că legislația românească este rigidă și birocratică, iar Santosia muncitorilor aflați în situații ilegale nu este gestionată eficient. El afirmă: „Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid… Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni. De ce ar mai rămâne aici?”
În contextul creșterii economice, plecarea românilor reflectă complexitatea comparațiilor de oportunități și a politicilor publice, iar dezbaterea asupra migrației și impactului său social și economic continuă să ocupe un loc important pe agenda națională.
