La Conferința de Securitate de la München 2026, Germania își reafirmă rolul central în securitatea europeană, iar România începe să capete vizibilitate în spațiul internațional
Schimbarea de paradigmă în securitatea europeană: poziția Germaniei
La ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München, discuțiile au fost marcate de anunțurile importante privind orientarea strategică a Europei, în special în ceea ce privește rolul Germaniei. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat intenția de a transforma Germania în cea mai mare armată convențională din Europa, afirmând că țara sa negociază cu Franța un posibil transfer de tehnologie nucleară. Merz a precizat, conform cercetătoarei Dana S. Trif (UBB), că Germania și-a modificat Constituția pentru a putea investi sute de miliarde de euro în înarmare, marcând o schimbare profundă de atitudine.
Dana Trif a atenționat că această transformare nu este încă bine înțeleasă în România, iar țara noastră trebuie să se implice mai activ pentru a-și asigura un rol relevant în noul aranjament european de securitate.
Percepția flancului estic și extinderea europeană
În cadrul conferinței, flancul estic a fost menționat în contexte multiple, în special în discuțiile despre alianță și autonomia strategică europeană. Ministrul apărării al Germaniei, Boris Pistorius, a vorbit despre „optimism sobru” privind viitorul alianței, iar reprezentanți politici din Polonia și Letonia au evidențiat în mod special vulnerabilitățile regiunii baltice și necesitatea extinderii europene în Balcanii de Vest, subliniind că țări precum Moldova nu pot rămâne excluse.
De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul său de externe, Andrii Sybiha, au participat activ la eveniment, accentuând importanța sprijinului european și aspirând la integrarea în Uniunea Europeană.
Memorandumul privind Tripla Alianță Cibernetică
La nivel guvernamental, delegația României a fost condusă de ministrul apărării, Radu Miruță, și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Aceasta din urmă a anunțat încheierea unui Memorandum de Înțelegere pentru „Tripla Alianță Cibernetică” între România, Republica Moldova și Ucraina, vizând cooperarea în domeniul securității energetice și cibernetice.
În comunicatul oficial, ministrul Țoiu a precizat:
„Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală și adresăm nevoile concrete ale comunităților noastre istorice.”
Acordul urmează să fie semnat în această lună și are ca scop consolidarea rezilienței regionale în fața amenințărilor hibride.
Poziția României în noile realinieri strategice
Dana Trif a evidențiat necesitatea ca România să devină mai activă în diplomația europeană și să participe la discuțiile privind securitatea continentală, insistând pe ideea că țara are nevoie „să devină mult mai agresivă — în sensul pozitiv — în comunicare și implicare.” Ea a subliniat că, în pofida riscurilor externe, vulnerabilitatea majoră a României rămâne legată de problemele interne și de o atitudine pasivă în gestionarea relațiilor externe.
Conferința de la München 2026 a reflectat o schimbare semnificativă în arhitectura securitară a Europei, cu accent pe reînarmarea Germaniei și consolidarea cooperării regionale în domeniul cibernetic, în timp ce România pășește spre o prezență mai vizibilă în acest context.
