SUA și UE acuză România de interferențe electorale, dar cercetătoarea Andra Martinescu indică Rusia ca principală sursă de destabilizare
Divergențe între SUA și UE pe subiectul anulării alegerilor prezidențiale din România
Camera Reprezentanților din SUA a publicat un raport detaliat de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană de interferență și cenzurare a dreptului la libera exprimare în contextul anulării alegerilor prezidențiale românești din decembrie 2024. Bruxelles-ul a negat acuzațiile. În contrapondere, autoritățile de la București atribuie interferența Rusiei, o opinie susținută de cercetătoarea Andra Martinescu de la Universitatea Cambridge.
Cercetările Andrei Martinescu privind acțiunile Rusiei
Andra Martinescu a coordonat studii care au evidențiat implicarea Rusiei în acțiuni subversive în România și alte state europene, cu impact asupra proceselor electorale. În cadrul unui proiect prezentat și la NATO, cercetătoarea a atras atenția asupra influențelor malignă ale Rusiei, inclusiv prin campanii dezinformative ce au vizat criza COVID-19 și polarizarea socială. Un studiu recent dezvăluie și mijloacele financiare din diaspora, iar platforma civică iGov.ro adună date analitice de transparență guvernamentală.
Critici privind reacția autorităților române
Martinescu afirmă că autoritățile române au eșuat în gestionarea situației, menționând o secretomanie excesivă și o lipsă de transparență care favorizează „discursul extremist” și destabilizarea. Ea subliniază că „au fost prinși nepregătiți” și că „nu au învățat mare lucru” în fața războiului hibrid rusesc. Cercetătoarea a semnalat absența unei comunicări strategice eficiente și a identificat lipsa unei viziuni integrate la nivel regional.
Contextul istoric al interferențelor rusești
Potrivit Martinescu, influența Rusiei în România datează încă din perioada sovietică, utilizând metode active de destabilizare precum operațiunile „Progres” cu agenți infiltrați în centre de putere. Acțiunile rusești au vizat nu doar România, ci și Republica Moldova și Ucraina, promovând falsuri despre suveranitate, relații bilaterale și donații pentru statele vecine. Dezinformarea a fost menținută constant, alimentând polarizarea și scepticismul în societate.
Observații privind perspectivele viitoare
Martinescu nu anticipează îmbunătățiri semnificative până la următorul ciclu electoral, subliniind faptul că presiunea Rusiei rămâne permanentă și eficientă în spațiul informațional. Ea menționează în schimb mobilizarea societății civile și a jurnaliștilor în anumite momente critice, care a ajutat la evitarea unor consecințe mai grave, dar consideră că statul român trebuie să dezvolte o capacitate sporită de prevenire și reacție.
Acest context reflectă o serie complexă de tensiuni și contradicții între instanțe externe, autorități locale și experți independenți asupra cauzelor reale ale incidentului electoral din România. Cercetările și dezbaterile continuă atât pe plan intern, cât și în cadrul alianțelor internaționale.
