Cultivatorii de rapiță din vestul României pot începe fertilizarea cu 100 kg azotat după grâu, în contextul recoltelor afectate de secetă
Recomandări pentru fertilizarea rapiței după grâu
În cadrul evenimentului Corteva Agronomy Day, desfășurat în luna iunie la Grabaț, județul Timiș, Andrei Ciocoiu, specialist Corteva Agroscience, a abordat tema fertilizării rapiței după un an cu recolte slabe de cereale păioase.
„Rapiţa are nevoie doar de o fertilizare de start în toamnă, după un an cu o recoltă slabă de cereale păioase dar la care s-au aplicat îngrăşăminte pentru un nivel de producţie de minim 7-8 tone”, a declarat Ciocoiu. În zona de vest, recoltele de grâu și orz au fost reduse semnificativ din cauza secetei și înghețurilor de primăvară, înregistrându-se 1-2 tone/ha frecvent și maximum 4-5 tone/ha.
„Cu siguranţă, la o recoltă de 4 tone de grâu/hectar, jumătate din îngrăşămintele aplicate cerealelor păioase de toamnă sunt încă în sol şi ar trebui să fie de folos culturii de rapiță din toamnă”, a explicat specialistul.
Doza recomandată de azotat pentru un start eficient
Ciocoiu subliniază că, în condițiile anului agricol curent, aplicarea a 100 kg azotat la începutul perioadei de vegetație după răsărirea rapiței este suficientă și poate înlocui fertilizarea complexă de toamnă. Argumentul este bazat pe faptul că o cantitate importantă de nutrienți rămâne în sol după culturile de cereale afectate de secetă:
„Îmi asum ceea ce spun pentru că rapiţa are nevoie de un start bun dar, cu siguranță, în orizontul de 10-30 cm încă este «mâncare» suficientă pentru că culturile de păioase nu au reușit să umple bobul cum trebuie din cauza secetei.”
Situație similară și în sudul țării
Experiențele din sudul României confirmă această realitate. După doi ani dificili cu recolte reduse pentru grâu, fermierii, chiar și fără aplicare consistentă de îngrășăminte, au obținut producții de 3-4 tone de rapiță, evidențiind efectul cumulativ al fertilizărilor anterioare.
Importanța conservării apei în sol și a patului germinativ
Succesul culturii de rapiță depinde și de modul în care se păstrează apa în sol, precum și de pregătirea unui pat germinativ solid. Semănatul trebuie realizat la o adâncime de circa 2 cm, asigurând uniformitatea răsăririi imediat după apariția ploilor.
Modificări în rotația culturilor în România
Statisticile indică o schimbare a raportului între cereale și oleaginoase în ultimii ani. Dacă anterior se cultivau peste 2,5 milioane de hectare de porumb și aproximativ 2 milioane de hectare de grâu, în prezent suprafețele de oleaginoase au crescut până la peste 2,2 milioane hectare (floarea soarelui și rapiță). Cerealele păioase ating recordul absolut de peste 3 milioane de hectare.
„În aceste condiţii, rotația culturilor este aproape inexistentă, practic avem o rotaţie scurtă: grâu/oleaginoase şi iar grâu/oleaginoase”, atrage atenția Andrei Ciocoiu, menționând riscurile crescânde de boli și dăunători pe termen mediu.
Aceste date susțin importanța unei gestionări adaptate a fertilizării și rotației culturilor pentru a asigura eficiența producției agricole în condițiile climatice actuale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „revista-ferma.ro”
