Vaccinarea anti-COVID în România: între militarizare și eșecul campaniei de imunizare
Contextul inițial al campaniei de vaccinare
Vaccinarea anti-COVID în România a început la finalul anului 2020, în paralel cu restul Uniunii Europene. Aceasta a coincis cu instalarea guvernului condus de Florin Cîțu, iar campania a fost organizată sub un control strict militarizat. Coordontorul principal a fost colonelul Gheorghiță, medic militar cu o exprimare publică greoaie, iar comunicarea spre populație a fost asigurată în principal de Raed Arafat, șeful ISU. Din primele momente, au existat tensiuni între autoritățile militare care controlau vaccinarea și Ministerul Sănătății, condus până în aprilie 2021 de Vlad Voiculescu.
Probleme și controverse în gestionarea vaccinării
Potrivit documentelor publice, există declarații privind influențe ale serviciilor de informații asupra politicii guvernamentale, inclusiv afirmații despre negocieri pentru formarea guvernului la vila K2, mediate de șeful SRI, Eduard Hellvig. Sistemul militaro-intelligence, care a preluat controlul campaniei, nu a reușit să crească rata vaccinării după consumarea entuziasmului inițial în rândul personalului medical și al „specialilor”. Rata de vaccinare a scăzut semnificativ după luna mai 2021, deși în septembrie 2020 sondajele indicau o intenție de vaccinare de circa 58%, conform unor studii de opinie.
Comanda de 39 milioane de doze și consecințele
În mai 2021, România a încheiat un contract european pentru achiziția a 39 de milioane de doze de vaccin, corespunzând unui necesar ipotetic de trei doze per persoană eligibilă (aproximativ 13 milioane). Deși în acel moment cererea era încă ridicată, ulterior campania a intrat într-un declin sever, iar rata rapelului a scăzut dramatic. Comparativ, alte state membre UE, precum Portugalia, au încheiat campaniile cu rate de vaccinare de până la 95%.
Impactul politic și mediatic
Pe plan public, campania de vaccinare a suferit de pe urma propagandei anti-vaccin, iar mass-media a avut un rol ambiguu, difuzând atât mesaje de informare, cât și emisiuni cu conținut antivaccinist. În plus, autoritățile politice și sanitare nu au reușit să gestioneze eficient această situație, ceea ce a permis ascensiunea unor actori politici cu poziții anti-vaccin, precum deputatul Diana Șoșoacă și partidul AUR.
Concluzii privind gestionarea vaccinării în România
Achiziția masivă a vaccinurilor a fost o decizie luată într-un context de incertitudine, dar care a devenit problematică din cauza incapacității autorităților de a adapta politica și comunicarea la realitățile sociale. Gestionarea campaniei reflectă un dezechilibru între necesitatea decizională și lipsa asumării răspunderii politice, în contextul unei guvernări dominate de structuri militarizate și servicii de informații. Aceste aspecte au influențat în mod direct evoluția campaniei de vaccinare și percepția populației față de măsurile de sănătate publică.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
