Banca Mondială revizuiește poziția privind politica industrială și redeschide discuția asupra intervențiilor guvernamentale în economie
Evoluția atitudinii Băncii Mondiale față de politica industrială
Încă din 1993, Banca Mondială a publicat o evaluare critică a intervențiilor guvernamentale în sprijinul anumitor industrii din economiile din Asia de Est. Raportul susținea că succesul economic rapid înregistrat nu era legat de aceste intervenții, considerându-le „un eșec costisitor”. Economistul-șef al băncii, Indermit Gill, a remarcat însă recent că această abordare a contribuit la „stigmatizarea” politicii industriale într-o perioadă de globalizare accelerată.
Politica industrială revine în prim-plan
Un raport recent al Băncii Mondiale rectifică această poziție și evidențiază rolul pozitiv al intervențiilor guvernamentale în anumite contexte. De exemplu, sprijinul oferit de guvernul sud-coreean în anii 1970 industriei grele și chimice a generat o creștere economică anuală de 3%. Raportul subliniază că, deși stigmatizată, politica industrială a fost continuată de unele economii, iar exemplul Chinei a stimulat și alte țări, inclusiv Statele Unite, să implementeze astfel de politici.
Un exemplu recent din Europa de Est este România, care a aplicat facilități fiscale pentru inginerii informatici, contribuind la transformarea țării într-un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software”. Acest program a inclus scutiri de impozit pe salarii și a stimulat formarea de competențe în domeniul tehnologic.
Utilizarea și eficiența politicii industriale în prezent
În pofida aversiunii tradiționale, 80% dintre economiștii de la nivel local din Banca Mondială au raportat că guvernele țărilor în curs de dezvoltare au solicitat sfaturi privind utilizarea politicii industriale. Raportul identifică 15 instrumente de politică ce pot fi aplicate eficient, evitând subvențiile și tarifele generalizate. Potrivit lui Gill, problemele apar mai degrabă din „instrumentele brutale” folosite decât din conceptul politicii industriale.
De asemenea, banca evidențiază că economiile cu venituri între 5.000 și 14.000 de dolari pe cap de locuitor acordă subvenții întreprinderilor în proporție de 4,2% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, iar 183 de țări din lume vizează dezvoltarea cel puțin unei industrii prin astfel de politici.
Perspective divergente privind politica industrială
Chiar dacă Banca Mondială își schimbă poziția, există în continuare critici. De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare consideră că politicile industriale pot crea diviziuni economice, oportunități pentru corupție și pot persista dincolo de momentul oportun.
Astfel, politica industrială redevine un subiect central în strategiile economice globale, cu multiple abordări și controverse privind aplicarea și eficiența sa.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „stirileprotv.ro”
