Scutul antirachetă Deveselu și securitatea regională: detalii tehnice și context strategic
Decizia amplasării scutului antirachetă în România
Decizia de a instala scutul antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în anul 2011, într-un context în care Iranul nu deținea rachete balistice active, dar le avea în program. În acest sens, fostul președinte Traian Băsescu a rememorat discuțiile purtate cu actualul președinte american Joe Biden, menționând: „Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista”. El a subliniat că scutul a intrat în funcțiune exact când dotarea Iranului a justificat existența acestuia.
Cum funcționează sistemul și unde se distrug rachetele
Traian Băsescu a explicat diferențele tehnice între sistemele de apărare anti-rachetă. Rachetele care pot viza România și Europa sunt interceptate și distruse în spațiu, la altitudini cuprinse între 150 și 500 de kilometri, având viteze de aproximativ 16.000 km/h. Comparativ, rachetele iraniene care au atacat baza turcească de la Incirlik au fost doborâte în atmosferă, la altitudini între 25 și 30 de kilometri. Turcia nu dispune de un sistem similar Deveselu, ci doar de un radar care deservește bazele din România și Polonia.
Sistemul aflat în Deveselu utilizează racheta SM-2, care acționează în spațiu, în timp ce sistemul Patriot este rezervat fazei finale a interceptării, când o rachetă se află la 20-25 de kilometri de țintă.
Situația programului nuclear iranian
Referindu-se la statutul armelor nucleare din Iran, Băsescu a oferit un răspuns clar: „În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii”. Totodată, fostul președinte a remarcat o contradicție între declarația fostului președinte american Donald Trump, care susținea anul precedent că a distrus programul nuclear iranian, și informațiile ulterioare conform cărora Iranul s-ar fi aflat aproape de capacitatea de a atinge Statele Unite.
Aspecte economice și politice privind conflictul din Iran
Băsescu a ridicat o întrebare legată de motivațiile intervenției în Iran, făcând referire la sprijinul indirect al unui interes economic: „N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”. El a amintit că Statele Unite sunt cel mai mare producător mondial de petrol, iar prețul acestuia a crescut semnificativ după izbucnirea conflictului.
Aceste declarații oferă o perspectivă tehnică și strategică asupra instalării scutului antirachetă și a contextului geopolitic actual, fără a aduce interpretări suplimentare sau concluzii subiective.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
