Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința din octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5%, în contextul unei inflații care a urcat la aproape 10% în vară.
Totodată, banca centrală a păstrat facilitățile de creditare și depozit la 7,5%, respectiv 5,5%, și a menținut rezervele minime obligatorii la nivelurile actuale.
„Menținerea dobânzii-cheie este necesară pentru stabilitatea prețurilor și o creștere economică sustenabilă”, a transmis Consiliul de Administrație al BNR.
HotNews trimite în fiecare joi dimineața abonaților un newsletter pe domeniul economic- Economix.
Inflația, alimentată de energie și taxe mai mari
Rata anuală a inflației a urcat de la 5,66% în iunie la 9,85% în august 2025, peste estimările inițiale. Cauzele principale: eliminarea plafonării prețului la energie electrică, la 1 iulie și majorarea TVA și a accizelor, la 1 august.
Creșterile au avut un impact puternic asupra prețurilor la energie, alimente procesate și servicii, iar inflația de bază a ajuns la 7,9%.
Costurile salariale rămân mari
Deși ritmul de creștere al salariilor a încetinit ușor, nivelurile rămân ridicate, afectând competitivitatea externă și menținând presiuni asupra prețurilor. BNR avertizează că piața muncii rămâne tensionată, în special în sectorul privat, unde deficitul de personal menține presiunea pe salarii.
În același timp, măsurile de consolidare fiscală din sectorul public și creșterea taxelor pot reduce consumul și investițiile, temperând inflația în viitor.
Economia crește lent
Economia României a înregistrat o creștere de 1,2% în trimestrul II, după stagnarea din primele luni ale anului.
BNR se așteaptă la o cvasi-stagnare a activității economice în a doua jumătate din 2025, cu un aport modest al consumului intern. Singura veste pozitivă: exporturile și balanța de cont curent s-au îmbunătățit ușor.
Creditarea încetinește
Creșterea creditului privat a coborât la 8% în august, față de 9,1% în iunie. BNR notează o scădere a creditării companiilor, în special pe segmentul în lei, și o stabilizare a împrumuturilor pentru populație, după maxime istorice în iulie.
Inflația ar putea scădea abia din 2026
Prognozele BNR arată că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului 2025 – 8,8% în decembrie, urmând o scădere lentă în 2026, până spre 3%. Scăderea puterii de cumpărare și consolidarea bugetară ar trebui să acționeze ca factori dezinflaționiști, însă efectele vor apărea cu întârziere.
„Riscul ca acest puseu inflaționist să afecteze anticipațiile pe termen mediu este redus, dar trebuie monitorizat cu atenție”, notează BNR.
Războaie comerciale și fonduri europene
Banca centrală menționează că tensiunile geopolitice și comerciale globale rămân surse majore de risc.
În acest context, atragerea fondurilor europene — mai ales din Next Generation EU — este esențială pentru finanțarea investițiilor, tranziția energetică și creșterea economică pe termen lung.
Cele zece mesaje ale Guvernatorului BNR
1. BNR rămâne în „modul de prudență” și sugerează că vârful ciclului de înăsprire monetară a fost atins
Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, considerând că o reducere acum ar fi riscantă din cauza inflației ridicate și a incertitudinilor economice. Mesaj implicit: BNR rămâne în „modul de prudență”, dar sugerează că vârful ciclului de înăsprire monetară a fost atins.
2. Inflația a crescut peste așteptări
Rata anuală a inflației a urcat la 9,85% în august, de la 5,66% în iunie, mai ales din cauza: eliminării plafonării prețului la energie electrică (1 iulie) și a creșterii TVA și a accizelor (1 august). Mesaj: Aceste creșteri au fost „șocuri temporare” din partea ofertei, dar au împins toate prețurile în sus.
3. Inflația de bază a crescut și ea mai mult decât se aștepta
Inflația CORE2 ajustat (fără energie și alimente volatile) a ajuns la 7,9% în august, de la 5,7% în iunie, pe fondul scumpirii alimentelor procesate și serviciilor. Mesaj: inflația s-a extins în economie, nu mai este doar un fenomen de energie sau taxe.
4. Taxele mai mari s-au transmis rapid în prețuri
Majorarea TVA a fost „transferată aproape integral” în prețurile finale, arată minuta. De ce? Pentru că cererea a rămas robustă, iar comercianții au profitat de context pentru a ajusta prețurile în sus. Mesaj: inflația este alimentată nu doar de taxe, ci și de comportamente de piață și de așteptările populației.
5. Economia și-a revenit ușor, dar rămâne fragilă
PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025, după stagnare, iar pe întreg anul se prevede o creștere modestă. Consumul populației este slab, dar exporturile și contul curent s-au îmbunătățit ușor. Mesaj: economia „se ține pe linia de plutire”, dar creșterea e lentă și inegală.
6. Piața muncii este tensionată
BNR constată că numărul salariaților a scăzut în iunie-iulie, dar rata șomajului a rămas stabilă (în jur de 6%). Salariile continuă să crească rapid, ceea ce alimentează costurile firmelor și inflația. Mesaj: economia funcționează aproape de potențial, dar forța de muncă e insuficientă – deci presiunile salariale persistă.
7. Creditarea încetinește vizibil
Creditul pentru sectorul privat a crescut doar cu 8% anual în august, în scădere de la 9,1% în iunie. Creditul pentru firme în lei s-a temperat, iar cel pentru populație s-a stabilizat. Mesaj: politica monetară restrictivă funcționează – băncile acordă credite mai prudent, iar cererea scade.
8. Inflația va scădea semnificativ abia din 2026
BNR estimează că inflația se va stabiliza în jurul a 9% în toamnă și va scădea ușor până la 8,8% la final de 2025. O scădere semnificativă ar urma abia în 2026, spre 3%, odată cu epuizarea efectelor scumpirilor la energie și taxe. Mesaj: inflația e încă o problemă de durată; răbdarea e necesară.
9. Politica fiscală contează decisiv
BNR insistă ca Guvernul să aplice strict pachetul de consolidare bugetară adoptat în vară, pentru a reduce deficitul bugetar și de cont curent. Austeritatea fiscală va contribui, pe termen mediu, la temperarea inflației. Mesaj: fără disciplină fiscală, efortul BNR de a stabiliza prețurile nu va fi suficient.
10. Războaiele, comerțul și accesarea precară a fondurilor UE – principalele riscuri
BNR notează că tensiunile comerciale globale, războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu pot destabiliza economia. De aceea, atragerea fondurilor europene (NextGenerationEU) este crucială pentru investiții și creștere. Mesaj: riscurile externe rămân mari, iar fondurile UE sunt „plasa de siguranță” a României.
