România analizează un proiect de tren de mare viteză pentru conectarea la rețeaua europeană, în valoare de 18 miliarde de euro
Studiul de oportunitate și contextul actual
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România analizează pentru prima dată un proiect economic și de trafic privind un tren de mare viteză ce ar lega Marea Neagră de rețeaua europeană de transport feroviar. Proiectul prevede o infrastructură de aproximativ 780 de kilometri și are o valoare estimată la circa 18 miliarde de euro, a declarat Robert Răzvan Dobre, director în minister, în cadrul Maratonului Profit.ro „Infrastructura care Conectează România”.
„Dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii”, a menționat Dobre, punctând dificultățile generate de starea actuală a infrastructurii feroviare. Restricțiile uzuale de viteză de 30 km/h contrastează puternic cu cerințele unui tren care să atingă 300 km/h.
Caracteristicile proiectului și integrarea regională
Studiul a investigat posibilitatea susținerii financiare a unei astfel de linii de mare viteză prin analiza numărului de pasageri potențiali. Rezultatele sunt pozitive, iar proiectul are o dimensiune regională clară, vizând nu doar legarea orașelor interne, ci și integrarea în rețeaua europeană de transport feroviar rapid.
„Nu legăm doar două sau trei oraşe din România, ci conectăm Marea Neagră şi Bucureştiul la reţeaua europeană şi mai jos avem un vector spre Sofia, Atena şi Istanbul”, a explicat oficialul.
Potrivit estimărilor din studiu, timpul de parcurs între București și Brașov ar scădea la o oră și 21 de minute, iar până la Cluj-Napoca ar fi de două ore și jumătate. Drumul feroviar până la ieșirea din țară ar dura circa trei ore și jumătate.
Condiții pentru implementarea proiectului
Pentru realizarea acestei investiții, Dobre a indicat trei condiții esențiale: susținerea politică pe termen lung, expertiza necesară — cel mai probabil externă — și finanțarea constantă din fonduri europene, bugetul de stat și parteneriate public-private.
Strategia actuală prevede etapizarea proiectului pentru a gestiona mai bine costurile, iar primul pas ar fi finanțarea tronsonului între București și Brașov, urmat de sectorul dintre Sighișoara și Cluj.
Un scenariu de implementare accelerată estimează că un prim tren de mare viteză ar putea deveni operațional în decurs de 10 ani, subliniind însă dependența de condițiile menționate anterior.
Proiectul discutat aduce în prim-plan o posibilă schimbare a mobilității feroviare din România, cu legături sporite la nivel european. Procesul de implementare rămâne însă contingent pe factori politici, financiari și tehnici.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „universul.net”
