Cazul Caracal, după 7 ani: comisarul şef Nicolae Alexe, exemplu în IGPR despre „curăţenie în grădină”, şi-a încheiat cariera în Poliţie după controverse legate de intervenţia în cazul Alexandra Măceşanu
Contextul apelului la 112 și coordonarea defectuoasă a intervenției
În data de 25 iulie 2019, adolescenta Alexandra Măceşanu a sunat la 112 de mai multe ori, fiind sechestrată în casa lui Gheorghe Dincă, în oraşul Caracal. Apelurile au început la ora 11:05 și s-au întins până în jurul orei 11:46, timp în care fata a oferit diverse detalii despre agresor și amplasamentul locuinței unde se afla. Deși Alexandra oferise numeroase indicii precise, localizarea exactă a fost făcută abia după miezul nopţii, la aproximativ 12 ore de la primul apel.
În acea zi, comisarul-şef Nicolae Alexe era adjunct al IPJ Olt și avea atribuții de comandă în absenţa inspectorului-şef. Potrivit raportului Corpului de Control al MAI, Alexe a fost informat despre apelul Alexandrei în jurul orei 11:30, dar dispoziţia pentru constituirea Centrului de Monitorizare – element esenţial în operaţiunile de căutare conform procedurilor – a fost emisă abia după ora 20:00. Pe parcursul zilei, în loc să coordoneze eficient intervenţia, acesta a participat la bilanţul Poliţiei din Scorniceşti şi a cerut ajutorul unui interlop local, Remus Rădoi, cunoscut ca „Codiţă”.
Procedurile şi consecinţele sancţiunilor disciplinare
În urma anchetei, Nicolae Alexe a fost destituit din Poliţie la 12 martie 2020 pentru „neglijenţă manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu”. Ulterior, a contestat această decizie în instanţă, iar Tribunalul Olt a suspendat dispoziția de destituire până la soluția definitivă. După confirmarea suspendării, Alexe a revenit în funcție, iar procesul său a fost ulterior suspendat în 2024, pe fondul unei excepții de neconstituționalitate aflate în analiza Curții Constituționale. Între timp, i s-a aprobat cererea de pensionare și îl încadrează statutul de „colonel în rezervă” cu o pensie lunară de peste 8.500 lei.
Alte autorităţi implicate şi urmările anchetei
Alţi patru poliţişti cu rol în gestionarea cazului au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu: Eugen Ţenea, Marian Vasile, Violeta Mirea și Nicolae Mirea. Toţi s-au pensionat ulterior. Un alt ofițer, comisarul Constantin Pistol, care a coordonat căutările pe teren, a primit o sancţiune disciplinară și, după mai multe mutări, activează acum în cadrul Poliţiei Transporturi Craiova.
În ceea ce priveşte autorităţile judiciare, procurorul de serviciu la Parchetul din Caracal, Cristian Ovidiu Popescu, a refuzat să desfăşoare percheziția în cursul nopţii, ceea ce a condus la întârzierea intrării în locuinţa lui Dincă până dimineaţa. După un proces disciplinar, procurorul a fost sancționat cu diminuarea salariului pe un an, însă dosarul penal deschis inițial a fost clasat.
Situaţia Luizei Melencu şi evoluţia anchetei
Prima victimă cunoscută a lui Gheorghe Dincă, Luiza Melencu, dispărută în aprilie 2019, figurează şi astăzi ca persoană dispărută oficial, în ciuda condamnării lui Dincă pentru uciderea ei. Ancheta DIICOT condusă de procurorul Liviu Vasilescu a întâmpinat deficienţe similare în coordonare, iar unele aspecte privind poliţiştii implicaţi au fost trimise în judecată, dar soluţiile definitive lipsesc. Dosarul privind faptele de abuz în serviciu împotriva unor poliţişti din Coşoveni continuă să fie în curs de completare, cu riscul prescrierii în 2025.
Cazul Caracal rămâne o temă complexă, cu efecte multiplicate asupra instituţiilor de ordine şi justiţie implicate în anchetă. Procedurile şi reacţiile autorităţilor au fost intens criticate, iar o parte din responsabili şi-au încheiat carierele fără o soluţie definitivă. Anchetele şi procesele continuă, însă măsurile concrete întârzie să se reflecte în sistem.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
