Consecințele economice globale ale războiului din Orientul Mijlociu încep să se manifeste, afectând diverse regiuni și sectoare economice.
Câștigători: Norvegia, Canada și Rusia
Războiul din Orientul Mijlociu a generat presiuni importante asupra piețelor energetice globale. Blocajele și atacurile asupra infrastructurii din Golf au afectat semnificativ producători precum Qatar și Arabia Saudită. În acest context, țări precum Norvegia și Canada au oportunități crescute datorită cererii pentru surse alternative de energie. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia și-a mărit producția, beneficiind de reducerea importurilor de gaz rusesc în Europa. Canada urmărește să devină un furnizor stabil, deși capacitatea de a crește rapid producția rămâne incertă.
Rusia se poate situa printre principalii beneficiari, cu o creștere de 50% a exporturilor de petrol către India, generate de relaxarea unor restricții. Estimările indică venituri suplimentare de până la 5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii martie 2026, ceea ce ar putea face din acest an unul record pentru Rusia în domeniul energiei. De asemenea, exportatorii de cărbune, precum Indonezia, pot profita de creșterea consumului global.
Pierzători: SUA, Marea Britanie și Europa
Deși producătorii americani pot obține venituri suplimentare, Statele Unite nu sunt considerate câștigători neti. Companii precum ExxonMobil au operațiuni în regiuni afectate direct, cum este Qatar, unde producția a fost suspendată după atacuri asupra instalațiilor petroliere. Mai mult, creșterea rapidă a producției este limitată de scăderea capacităților din ultimii ani, iar consumul ridicat pe cap de locuitor face populația vulnerabilă la fluctuații de preț. Economiștii atenționează că un preț al petrolului de 140 de dolari pe baril ar putea conduce la o contracție economică în SUA.
Regiunea Europei și Marea Britanie sunt expuse în special din cauza dependenței de importurile de gaze. Creșterea prețurilor la energie ar putea amplifica inflația, cu un impact estimat la circa 0,5% în perioada următoare.
Asia, puternic dependentă de petrolul din Golf
Statele asiatice importă aproximativ 59% din petrolul lor din Orientul Mijlociu, iar în cazul Coreei de Sud, aceasta ajunge la 70%. Perturbările asupra aprovizionării au provocat scăderi pe piețele bursiere și îngrijorări majore în industria semiconductorilor, o ramură crucială pentru regiune. În alte țări, precum Sri Lanka, Bangladesh sau Filipine, autoritățile au introdus măsuri de raționalizare a combustibilului, săptămâni de lucru reduse sau închiderea școlilor.
Marile economii asiatice, inclusiv China și India, sunt relativ mai bine protejate. China dispune de rezerve strategice pentru câteva luni și a crescut importurile din Iran, iar India achiziționează petrol rusesc datorită relaxării unor restricții.
Riscuri pe termen lung
Evoluția impactului războiului depinde de dinamica conflictului și de reacțiile guvernamentale. Măsurile de sprijin fiscal sunt limitate, iar incertitudinile piețelor financiare pot ridica costurile de finanțare pentru statele îndatorate. Prelungirea conflictului poate produce efecte negative cu caracter global de tip contagiune.
Recent, SUA și Israel au lovit ținte din Iran, concentrându-se asupra infrastructurii militare, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra Israelului și instalațiilor americane din Golf. Declarațiile oficiale indică un conflict posibil de durată scurtă, dar detaliile nu sunt clarificate.
Aceste evoluții continuă să influențeze securitatea energetică și stabilitatea economică internațională.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
