Cobza, instrument tradițional inclus în patrimoniul UNESCO după un efort comun al României și Republicii Moldova
Cobza și recunoașterea internațională
Instrumentul muzical cobza, cu o tradiție îndelungată la petrecerile populare din România, a fost inclus în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO după aproape trei ani de demersuri comune ale României și Republicii Moldova. Această recunoaștere a condus la revitalizarea interesului pentru cobză și formarea unor noi comunități de cobzari.
Bogdan Simion: Unul dintre ultimii cântăreți autentici de cobză
Bogdan Simion este considerat unul dintre ultimii interpreți ai cobzei din România. Crescut într-o familie cu puternice rădăcini muzicale, el a început să cânte la acest instrument străvechi încă de la vârsta de cinci ani și continuă să evolueze pe scene importante din țară. Simion descrie cobza ca un instrument dificil, afirmând: „Cobza e ca un ghimpe, n-are nevoie de îngrășăminte, de apă. E foarte greu să o controlezi, e foarte greu să scoată ‘floarea’ aia pe care ți-o dorești”.
Artistul exprimă și o îngrijorare legată de viitorul tradiției: „Este un capăt de drum, e un tip de cultură care dispare. Dintr-odată mă aflu pe o listă scurtă: eu cu 40-50 de persoane care facem o chestie unică, vine cu o chestie de responsabilizare, ce fac eu de când eram copil e parte din patrimoniul UNESCO”.
Comunități noi și eforturi pentru păstrarea tradiției
În ultimul an și jumătate, în Iași, s-a format o nouă comunitate de cobzari, contribuind la promovarea și conservarea acestui instrument. Printre cei implicați se numără Eugenia Stan, care a învățat să cânte la cobză la vârsta de 75 de ani. Ea mărturisește: „Neavând noțiuni de muzică, necântând la alt instrument, a părut greu. M-am îndrăgostit de ea într-adevăr și multe cântece pot fi cântate în spiritul lor popular, ajutându-ne de cobză”.
De asemenea, Ozana Dram, director al Centrului Județean al Culturii Tradiționale Iași, a evidențiat importanța instrumentului afirmând: „Este un instrument care merită salvat, este un instrument care până acum 3 ani, să spunem, avea o reprezentare foarte slabă, cel puțin în zona noastră”.
Aceste eforturi semnalează o renaștere a interesului pentru cobză și o promovare susținută a patrimoniului cultural imaterial asociat acestui instrument.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
