Parchetul General a transmis vineri, 22 august, că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) nu a cerut nicio expertiză în cadrul dosarului Nordis, ca răspuns la o acuzație lansată în aceeași zi de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion. Acesta a acuzat DIICOT că ancheta Nordis stagnează și că dosarul ar fi „tergiversat”. Reprezentanții DIICOT au răspuns la rândul lor fostului ministru, menționând că până în prezent au audiat peste 2.000 de persoane, au percheziționat peste 200 de dispozitive electronice și au creat un dosar de 400 de volume.
Inițial, fostul ministru al Justiției a acuzat Parchetul General că nu a pus la dispoziția DIICOT fondurile necesare pentru a face expertize în ancheta „Nordis” și că dosarul ar fi „foarfecat din ambele părți”, amintind și de decizia Curții de Apel București de a-l scoate de sub control judiciar pe Vladimir Ciorbă.
„Jumătate de an pierdut, infractori care zâmbesc și păgubiți disperați. Așa se tergiversează dosarele penale, uneori până la prescripție (…) Ce să mai creadă cele peste 800 de persoane păgubite de escroci? Că Statul le ține partea infractorilor? Mi-aș dori să fiu contrazis de fapte, dar realitatea arată altceva”, a mai adăugat Stelian Ion.
La scurt timp după apariția postării, Parchetul General a răspuns acuzațiilor lansate de fostul ministru printr-un comunicat de presă și a subliniat că în dosarul Nordis „nu a fost dispusă și efectuată nicio expertiză” de către DIICOT.
Parchetul General a mai menționat că „virează sumele aferente efecturării expertizelor în dosare penale” în baza solicitărilor transmise de parchete și „în limitele alocărilor bugetare”.
Fostul ministru al Justiției a revenit, printr-o actualizare la postarea inițială, și a acuzat că „cineva la DIICOT își bate joc de dosar și îi minte pe păgubiți”.
„Procurorul de caz sau procurorul șef DIICOT țin pe loc dosarul Nordis prin nedispunerea expertizei financiar-contabile în cauză, în vreme ce vina pentru această situație este aruncată de la nivel de DIICOT în fața păgubiților exclusiv asupra Parchetului General de pe lângă ICCJ”, a adăugat Stelian Ion.
DIICOT susține că a audiat peste 2.000 de persoane în dosarul Nordis
Într-o replică acordată fostului ministru Stelian Ion, reprezentanții DIICOT au subliniat că, începând cu 3 februarie, au efectuat mai multe activități, menționându-le:
- „dispunerea unor măsuri de desigilare a probelor, de ordinul a zeci de mii de înscrisuri, în prezența persoanelor de la care acestea au fost ridicate”;
- „efectuarea de percheziții informatice asupra a 230 de dispozitive electronice, inclusiv servere de mare capacitate”;
- „audierea a peste 2.000 de persoane cu diferite calități procesuale (inclusiv peste 600 de persoane vătămate)”;
- „constituirea unui material de urmărire penală care însumează, în prezent, peste 400 de volume”, se arată în răspunsul transmis de DIICOT.
- În același timp, reprezentanții DIICOT au mai subliniat că „activitățile de urmărire penală se desfășoară zilnic, cu respectarea strictă a drepturilor tuturor părților procesuale”.
„Precizam că în continuare, pe rolul DIICOT sunt înregistrate plângeri penale, însă unele persoane vătămate au domiciliu sau reședința în alte state, programarea audierii acestora necesitând un timp mai îndelungat”, a mai transmis DIICOT.
Procurorii vor cere expertize judiciare după ce vor audia persoanele vătămate și după ce vor analiza probele depuse la dosar, a mai subliniat DIICOT.
„Reiterăm angajamentul instituției de a soluționa cauzele aflate în competență cu celeritate și profesionalism, exclusiv în baza probelor administrate și cu respectarea strictă a principiului legalității și a drepturilor procesuale ale tuturor participanților la procedură”, potrivit sursei citate.
Vladimir Ciorbă, patronul grupului de firme Nordis, a scăpat definitiv de măsura controlului judiciar pe 20 august, când Curtea de Apel București i-a admis plângerea prin care contesta prelungirea măsurii preventive. Detalii, aici.
Vladimir Ciorbă, dar și soția lui, Laura Vicol, sunt anchetați de procurori pentru că ar fi pus în practică „un mecanism complex de fraudă imobiliară” în cadrul căruia sute de persoane au plătit în avans pentru apartamente care, în realitate, nu au fost construite.
Editor : M.G.
