Președintele României și modul de promulgare a noii legi a pensiilor magistraților
În contextul adoptării noii legislații privind pensiile magistraților, reprezentanții instanțelor au transmis un document în care subliniază importanța rolului Președintelui României în procedura de promulgare a legii. Aceștia evidențiază că președintele are competența de a verifica „exigențele de oportunitate, de reflectare a unei justificări reale sociale, economice sau politice”, precum și armonizarea cu legislația europeană și jurisprudența CEDO.
Modificările aduse de noua lege a pensiilor magistraților
Creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor
Legea prevede schimbări importante pentru magistrații ce se vor pensiona după 1 ianuarie 2026. Astfel, vârsta de pensionare va crește de la 60 la 65 de ani, iar stagiul total minim necesar pentru pensionare va fi de 35 de ani, dintre care cel puțin 25 trebuie efectuați în magistratură.
De asemenea, cuantumul pensiei va suferi ajustări considerabile: va scădea de la 80% la 55% din baza de calcul, iar plafonul pensiei nete va fi limitat la maximum 70% din venitul net al ultimei luni, față de 100% în prezent. Bonificația de 1% pentru anii suplimentari este eliminată, iar actualizarea pensiilor se va face exclusiv în funcție de inflație, fără raportare la indemnizațiile magistraților activi.
Discrepanțe între pensiile magistraților după implementarea noii legi
În urma declarării legii drept constituționale de către Curtea Constituțională a României (CCR), au fost identificate disparități majore între pensiile magistraților de diverse grade. De exemplu, un judecător de la Înalta Curte pensionat după noile reguli ar încasa 19.268 lei, în timp ce un judecător de judecătorie pensionat în 2023 primește 18.466 lei, diferența fiind de doar 800 lei, deși gradele sunt diferite.
Documentul oficial spune că „Se ajunge, așadar, la o situație absurdă”. Comparativ, sub vechea Lege 303/2004, un judecător de la Înalta Curte ar fi primit 31.060 lei, iar un judecător de judecătorie încasează în prezent 16.157 lei, cifra scăzând la 11.310 lei sub noua legislație. Pentru magistrații de curte de apel, pensia ar scădea de la 20.534 lei la 14.242 lei.
Coexistența mai multor regimuri de pensionare
Memoriul atrage atenția asupra coexistării în sistem a trei regimuri distincte de pensionare: cei pensionați conform Legii 303/2004 (până în 2023), cei pensionați între 2023 și 2025 conform Legii 282/2023, și cei ce vor ieși din sistem după 2026, conform noii legislații. Fiecare categorie este caracterizată de condiții diferite privind vârsta, vechimea și cuantumul pensiei.
Magistrații notează că „Noul proiect de lege modifică semnificativ condițiile necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, în toate componentele sale: vârstă/vechime/bază de calcul și actualizare”.
Astfel, modificările legislative aduc schimbări importante în sistemul de pensii al magistraților, atât în ceea ce privește condițiile de pensionare, cât și cuantumul pensiilor, cu implicații importante pentru toate categoriile vizate.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „stirileprotv.ro”
