Donald Trump intensifică presiunea militară asupra Iranului în contextul negocierilor dificile din Oman
Tensiuni crescute după revenirea lui Trump la Casa Albă
De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, Donald Trump a ordonat multiple operațiuni militare, vizând diverse ținte din Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv o tentativă de înlăturare a președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Acest context a consolidat credibilitatea anunțurilor sale privind o posibilă acțiune dură împotriva Iranului, în urma reprimării violente a protestelor din țară și în scopul opririi programului nuclear al Teheranului.
Negocierile din Oman și strategia americană
Vineri, oficiali americani și iranieni au început negocieri în Oman, sub atenția atentă a administrației Trump. Rata de popularitate a președintelui a scăzut sub 40%, iar alegerile pentru Congres din noiembrie ar putea influența capacitatea sa de a acționa în continuare. CNN subliniază că Trump se bazează pe imprevizibilitatea sa în exterior, însă o victorie rapidă și clară asupra Iranului este dificil de anticipat.
Președintele american a concentrat o forță navală semnificativă în regiune și dispune de mijloace militare pentru lovituri devastatoare. El este convins că liderii iranieni sunt dispuși la un „înțelegere” pentru a evita un conflict deschis.
Vulnerabilitățile Iranului și motivațiile SUA
Iranul se confruntă cu o criză profundă de legitimitate, amplificată de penuriile economice, protestele masive și o incertitudine cu privire la succesiunea conducerii. De asemenea, forțele regionale proxy au fost slăbite, iar acest context oferă o oportunitate teoretică pentru o acțiune militară americană.
Consilierii și analiștii menționează că, dacă actualul președinte al SUA ar reuși să înfrângă regimul iranian, istoria îi va recunoaște un rol unic. Pe de altă parte, riscurile unei intervenții militare sunt ridicate, cu potențiale pierderi civile și incertitudini legate de stabilitatea regiunii după o eventuală destabilizare a guvernului de la Teheran.
Riscuri și opțiuni diplomatice
CNN notează că o campanie militară masivă ar necesita zile de bombardamente și ar putea expune Statele Unite la un război prelungit și imprevizibil, cu repercusiuni interne politice. Aliații tradiționali ai SUA în regiunea Golfului manifestă rezerve privind o astfel de operațiune.
În paralel, negocierile din Oman urmăresc să stabilească un acord privind programul nuclear și alte aspecte, precum rachetele balistice și sprijinul pentru organizațiile teroriste. Iranul este dispus să discute doar programul nuclear, cerând în schimb ridicarea sancțiunilor. Aceasta ar complica condițiile pentru o înțelegere cu caracter structural.
Perspective asupra viitorului
Trump se află într-un moment decisiv, în care atât escaladarea militară, cât și o revenire la diplomație vor avea consecințe semnificative asupra credibilității și influenței sale. Poporul iranian rămâne într-o situație fragilă, în această ecuație complicată între opțiuni militare și politice.
Astfel, criza dintre Statele Unite și Iran continuă să evolueze, iar rezultatele negocierilor și eventualele decizii militare rămân sub observație la nivel internațional.
