Politicienii din România nu au modificat legea declarațiilor de avere, menținând discreția după decizia CCR din 2025
Context și inițiative recente
Ministerul Justiției a depus în Parlament, pe 21 iulie, proiectul legii integrității, menit să modifice atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI). Proiectul este un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie adoptat până la finalul lunii august. Ministrul interimar Cătălin Predoiu a preluat un draft inițiat de fostul ministru Radu Marinescu și l-a discutat în grupul de lucru cu PNL, USR și UDMR, în vreme ce PSD a refuzat să participe.
Deși există discuții publice aprinse și diferențe percepute, ambele variante păstrează caracterul nepublic al declarațiilor de avere, fără a reveni la sistemul de dinaintea deciziei Curții Constituționale (CCR) din 2025. Marinescu propusese anterior o declarație nouă privind interesele financiare, cu publicarea pragurilor valorice fără cifre exacte, dar această prevedere a fost eliminată la inițiativa lui Predoiu, în urma unor presiuni atribuite UDMR.
Pozițiile oficiale ale politicienilor
Cătălin Predoiu a declarat că „acest demers de a depune la Parlament propunerea legislativă în forma respectivă are, așadar, semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă… la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență”. Deputatul UDMR Andrei Molnar a explicat că „a fost o problemă privind constituționalitatea publicării declarațiilor de avere” și că amendamentele aduse de UDMR au fost acceptate de Ministerul Justiției. Fostul ministru Radu Marinescu a criticat actuala formă legislativă, menționând că „introducerea în proiect a posibilității de a nu sancționa cu interdicția ocupării funcției publice conflictul de interese… sunt opțiunile actualului guvern”.
Decizia Curții Constituționale și efectele ei
CCR a declarat neconstituționale anumite prevederi legate de obligația de a publica declarațiile de avere și interese. Articolul 3, alineatul 2 este constituțional numai dacă declarantul nu trebuie să răspundă pentru bunurile soțului sau copiilor. În lipsa ajustărilor legislative, demnitarii și funcționarii nu mai sunt obligați să includă în declarații bunurile rudelor de gradul I.
De asemenea, Articolele 6 și 12 care impuneau afișarea și menținerea declarațiilor pe paginile oficiale au fost eliminate, ceea ce înseamnă că nu mai există un control public asupra acestor informații.
Curtea a recunoscut legitimitatea interesului public în cazul aleșilor și numirilor politice, menționând că „este justificat un control al publicului, pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică”.
Inițiativa legislativă și blocajul parlamentar
În octombrie 2025 a fost depusă o inițiativă legislativă care modifica legea pentru a o pune în acord cu deciziile CCR, eliminând răspunderea declarantului pentru bunurile rudelor și detaliind anonimizarea datelor pentru publicare. Această inițiativă a fost transferată între Camerele Parlamentului, a primit aviz negativ în Comisia de Administrație și, ulterior, a fost ignorată.
Astfel, proiectul a rămas blocat în legislație, reflectând lipsa voinței politice de reglementare a problemelor sensibile legate de transparență și integritate.
Sinteza situației
De la decizia CCR din 2025, politicienii nu au reușit să modifice legea declarațiilor de avere astfel încât să restabilească transparența publică. Inițiative legislative au fost blocate sau ignorate, iar declarațiile de avere rămân nepublice sau chiar incomplete. Agenția Națională de Integritate, instituția care gestionează aceste declarații, a fost înființată sub presiunea Uniunii Europene și are o istorie marcată de conflicte cu mediul politic.
Situația actuală reflectă o perioadă prelungită de incertitudine și lipsă de reformă legislativă în domeniul transparenței averilor demnitarilor.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.cotidianul.ro”
