Proiectul de buget pentru 2025: înghețarea salariilor și accent pe fondurile europene, potrivit economistului Cristian Păun
Măsurile privind salariile din sectorul public
Profesorul de economie Cristian Păun a comentat principalele prevederi din proiectul de buget pentru anul 2025, subliniind că unul dintre elementele importante este înghețarea salariilor din sectorul public. Potrivit economistului, această măsură înseamnă, în practică, o reducere a veniturilor angajaților.
„Cei care promovează sau cei care intră pe altă grilă de salarizare datorită vechimii din sectorul public, creșterea nu este semnificativă. De fapt, arată o înghețare totală a salariilor. În termeni nominali, salariile rămân cam tot pe acolo, iar în termeni reali ele vor scădea, pentru că există inflația”, a explicat Păun.
Această decizie este văzută ca o corecție bugetară necesară. Economistul a declarat: „Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Asta este primul element pozitiv din acest proiect de buget”.
Priorități pentru fondurile europene
Un alt aspect evidențiat de Cristian Păun este orientarea bugetului spre absorbția fondurilor europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a explicat: „Statul trebuie mai întâi să cheltuiască banii și apoi îi recuperează de la Uniunea Europeană, demonstrând că acele cheltuieli au fost făcute corect și nu au fost irosite. Trebuie să ai bani înainte și apoi recuperezi acești bani de la Uniunea Europeană.”
Economistul a subliniat că lichiditatea bugetară este esențială pentru a permite accesarea și utilizarea acestor fonduri.
Critici la adresa programului Anghel Saligny
În ciuda avantajelor din fondurile europene, Cristian Păun a criticat existența unor programe naționale de investiții care dublează finanțările europene, menționând programul Anghel Saligny ca exemplu. El a afirmat: „Noi avem fonduri europene, pe astea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene. Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat.”
Costurile ridicate ale datoriei publice
O altă problemă semnalată în contextul bugetului este nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice. Cristian Păun a atras atenția asupra creșterii costurilor cu dobânzile, menționând: „Orice sumă de bani pe care o adaugi pe cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari. Suma pe care o plătim pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital pe care le facem, ceea ce este aberant.”
Pentru a ilustra amploarea costurilor, economistul a oferit un exemplu:
„60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență.”
Împrumuturi realizate înainte de majorarea dobânzilor
În ceea ce privește finanțarea datoriei, Cristian Păun a subliniat faptul că România a beneficiat de condiții favorabile la începutul anului, reușind să se împrumute înainte de escaladarea conflictelor internaționale care au crescut dobânzile. Economistul a declarat: „Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune. Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici. Asta va fi perioada următoare.”
Bugetul pentru 2025 include astfel o serie de măsuri menite să reducă presiunile financiare, prin controlul salariilor și mobilizarea fondurilor europene, într-un context complicat de creștere a costurilor datoriei publice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
