Cererea masivă de cetățenie română din Israel pune autoritățile în dificultate
Cererea de dobândire a cetățeniei române din partea unui număr important de cetățeni israelieni, urmași ai evreilor care au părăsit România în perioada comunistă, a generat provocări majore pentru administrația română. Printre cei care au beneficiat recent de o procedură simplificată se numără și cunoscutul artist israelian Asaf Avidan, care a primit oficial cetățenia după o așteptare de trei ani.
Cererile pentru cetățenie – cifre și context
Aproape 5.000 de solicitări în doi ani și jumătate
Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), în intervalul 2024 – prima jumătate a anului 2026 au fost înregistrate 4.798 de cereri din partea cetățenilor israelieni pentru redobândirea cetățeniei române prin procedura simplificată prevăzută de articolul 10 din Legea 21/1991. Totalul cererilor depuse în această perioadă pe baza aceleiași legi a fost de 16.117. Solicitările provin majoritar de la persoane care și-au pierdut cetățenia după emigrările din perioada comunistă, precum și de la urmașii acestora.
Motivele pentru care israelienii solicită cetățenia română
Solicitanții motivează cererea fie prin legături sentimentale, în special cei mai vârstnici, fie prin dorința de a obține un pașaport european, care le oferă posibilitatea de a munci și studia în Uniunea Europeană. Presa israeliană a relatat că procesul de redobândire a devenit mai dificil și costisitor, fiind introdusă, între altele, o condiție nouă privind cunoașterea limbii române.
Probleme și reacții legate de noua legislație
Înăsprirea condițiilor de acordare a cetățeniei
Legea cetățeniei române a fost modificată în 2025, inclusiv pentru a combate fenomenul „fabricilor de cetățenii” din țări ca Moldova, Ucraina și Rusia. Până atunci, procedural, pașii erau mai simpli, cum a fost cazul lui Asaf Avidan. Din martie 2025, solicitanții trebuie să demonstreze o cunoaștere a limbii române la nivel minim B1, cu excepția persoanelor în vârstă sau a celor a căror cerere a fost depusă anterior.
Critici din presa israeliană
Într-un articol publicat în The Times of Israel, se ridică întrebarea: „Cum e posibil ca cetățenia să fie acordată cu prioritate celebrităților și investitorilor, în timp ce descendenții victimelor și supraviețuitorilor Shoah-ului să fie supuși unor criterii mai stricte?”. Modificările legale sunt explicate oficial ca o măsură necesară impusă pentru a limita fraudele și a asigura aderarea României la programul Visa Waiver.
Răspunsurile Autorității Naționale pentru Cetățenie
ANC recunoaște că termenele de soluționare au crescut semnificativ, ajungând între 2 și 4 ani, concluzionând că „termenii sunt prelungiți de situațiile în care sunt depuse documente de stare civilă, pentru care este necesară efectuarea de verificări suplimentare”. De asemenea, autoritatea precizează că solicitarea certificatelor de stare civilă recente are scopul de a confirma starea curentă a actelor, iar neîndeplinirea acestor condiții blochează dosarele.
Dificultăți privind documentele dintre țări fără relații diplomatice
Printre probleme se numără și imposibilitatea obținerii documentelor de stare civilă de la unele țări cu care Israel nu are relații diplomatice, cum ar fi anumite foste republici sovietice. ANC afirmă că „solicitarea actelor nu reprezintă o cerință arbitrară, ci o necesitate juridică pentru dovedirea filiației și identității solicitanților”.
Obstacole birocratice și durata extinsă a procedurilor
Persoanele interesate se confruntă cu dificultăți care includ întârzierea programărilor la consulatele din Haifa și Tel Aviv, expirarea actelor precum cazierul, dar și blocajele legate de arhivele românești, în special pentru certificatele emise înainte de 1926. ANC precizează că nu poate interveni în procedurile interne ale altor instituții.
În total, solicitările de redobândire a cetățeniei române din Israel reflectă o problemă mai amplă care implică atât dorințe personale, cât și dificultăți administrative și modificări legislative cu impact direct asupra procesului. Autoritățile române mențin aplicarea strictă a legislației, iar solicitările continuă să fie soluționate în ritm lent, având la bază un volum ridicat de dosare.
