Polonia și Italia refuză să se alăture Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump, România încă analizează situația
Contextul internațional al Consiliului pentru Pace
Polonia și Italia, două dintre cele mai apropiate țări europene de Statele Unite ale Americii, au anunțat miercuri că nu se vor alătura Consiliului pentru Pace propus de președintele american Donald Trump. România a primit și ea o invitație, însă nu a oferit încă un răspuns oficial. Inițiativa a fost prezentată inițial ca un mecanism pentru consolidarea armistițiului din Gaza, dar se dorește extinderea rolului său la soluționarea conflictelor globale, ceea ce a generat temeri privind posibila concurență cu Organizația Națiunilor Unite.
Poziția Poloniei față de Consiliul pentru Pace
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat în cadrul unei ședințe de guvern că, „Având în vedere anumite rezerve naționale legate de forma acestui consiliu, în aceste condiții Polonia nu se va alătura activității Consiliului pentru Pace, dar îl vom analiza”. Tusk a adăugat: „Relațiile noastre cu Statele Unite au fost și vor rămâne o prioritate, astfel că, dacă circumstanțele se vor schimba într-un mod care să permită aderarea la activitatea Consiliului, nu excludem niciun scenariu”.
Refuzul Italiei și motivele constituționale
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat că Italia nu va adera, invocând o „barieră constituțională insurmontabilă”. Potrivit Constituției italiene, aderarea la organizații internaționale trebuie să fie în condiții de egalitate, iar statutul actual al Consiliului pentru Pace, care îi oferă lui Trump puteri executive extinse, nu respectă această condiție. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a anunțat luna trecută că a solicitat modificarea termenilor Consiliului pentru a facilita aderarea Italiei.
Poziția României și etapele de analiză
Președintele României, Nicușor Dan, a precizat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului pe 19 februarie la Washington, însă a subliniat că decizia privind participarea va fi luată după consultări tehnice. El a menționat că autoritățile române verifică compatibilitatea Cartei Consiliului cu obligațiile internaționale asumate de România. Invitația oficială, transmisă pe 18 ianuarie, este dublată de o taxă de un miliard de dolari pentru statutul de membru permanent.
Decizii diferite în regiune: Ungaria și Bulgaria
Ungaria și Bulgaria au anunțat rapid aderarea la Consiliul pentru Pace. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a exprimat susținerea guvernului pentru participare, iar premierul Viktor Orbán a distribuit invitația primită de la Trump ca semn de implicare directă. La rândul său, premierul interimar bulgar Rosen Jeleazkov a semnat documentele de aderare la Davos, decizie care a stârnit controverse interne.
Rezumat
Consiliul pentru Pace lansat de Donald Trump a primit un răspuns divers din partea țărilor europene apropiate de SUA. Polonia și Italia au ales să nu participe pentru moment, România încă analizează implicațiile aderării, iar Ungaria și Bulgaria s-au alăturat inițiativei. Deciziile luate pun în evidență preocupările legate de independența și natura organismului în raport cu tratatele și constituțiile naționale și internaționale.
