România își construiește naționala cu fotbaliști formați în străinătate
În contextul barajului pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2026 contra Turciei, analiza convocaților la naționala României din ultimii trei ani indică o realitate clară: influența decisivă a fotbaliștilor formați în afara țării asupra echipei naționale.
Jucătorii lipsiți de debut în fotbalul românesc la seniori
În intervalul 2023–2026, România a convocat 29 de fotbaliști cu pregătire majoritară în afara granițelor. Din acest grup, șase jucători nu au evoluat niciodată în Liga 1 înainte de selecționare. Printre aceștia se numără Ionuț Radu și Radu Drăgușin, care de la 16 ani au plecat în Italia, și Andrei Rațiu, a cărui carieră a fost legată integral de cluburi din Spania și Olanda. Alte nume precum Marius Marin, Vlad Dragomir și George Pușcaș au evoluat în România doar în Liga 2, dar doar Pușcaș a revenit în țară la nivel senioral.
Diaspora și reveniri în fotbalul românesc
Un grup important este constituit din 12 fotbaliști plecați de tineri în străinătate, formați majoritar în cluburile externe, dar care ulterior au revenit în România. De exemplu, portarul Răzvan Sava, după o perioadă la CFR Cluj, activează acum la Udinese în Serie A. Alți jucători precum Alex Pașcanu, crescut la Leicester, sau Daniel Bîrligea, revenit după o carieră începută în Italia, evoluează în Superliga.
Cazuri speciale: Mario Camora și Lisav Eissat
Alți doi jucători, cu parcurs atipic, sunt Mario Camora, portughez naturalizat la România și legat de CFR Cluj din 2011, și Lisav Eissat, fundaș israelian cu origini românești, care a evoluat exclusiv în campionatul Israelului.
Fotbaliști cu experiență „peste hotare” înainte de 20 de ani
Ultima categorie cuprinde jucători care au petrecut cel puțin un sezon de formare în afara României până la 20 de ani, printre care se numără Ianis Hagi (Fiorentina), Vlad Chiricheș (Benfica Lisabona) și Denis Alibec (Inter Milano). Printre aceștia sunt și fotbaliști care au început fotbalul în străinătate, precum Victor Dican în Spania.
Implicații pentru fotbalul românesc
Conform analizei, România beneficiază de jucători formați în medii cu metodologii avansate, infrastructură și pregătire de top, elemente insuficient dezvoltate în fotbalul intern. Deși există percepția că afectează negativ fotbalul local, realitatea este complexă. Țări din regiune precum Croația sau Serbia sunt exemple de naționale puternice cu majoritatea fotbaliștilor crescuți la cluburi străine.
Totodată, schimbările socio-economice post-1990 au influențat drastic scăderea numărului de fotbaliști formați exclusiv în România. În acest context, “străinii ne fac naționala” reprezintă mai degrabă o adaptare la condițiile actuale și acces la resurse de top.
În concluzie, lotul României pentru barajul Mondial reflectă o selecție largă ce include jucători cu diverse parcursuri internaționale, factori ce vor cântări în modul în care echipa va aborda următoarele competiții majore.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.prosport.ro”
