România se confruntă cu riscul stagflației și al unei retrogradări economice, susțin experții
Contextul economic actual în România
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat recent, într-o intervenție la Digi24, asupra riscului provocat de combinarea inflației ridicate cu încetinirea creșterii economice, fenomen cunoscut sub denumirea de stagflație. Potrivit acestuia, reducerea deficitului bugetar este esențială pentru a evita pierderea încrederii investitorilor și o posibilă retrogradare a României în categoria „junk”.
Declarațiile lui Daniel Dăianu
„Pentru noi scenariul stagflației nu este ceva venit peste noapte. Se discută de mai mult timp, pentru că încetinirea economică a fost pronunțată de mai mulți ani. În plus, avem această corecție fiscal-bugetară care este de amploare. Și ea nu poate să se facă concomitent cu menținerea nivelului de trai, cu menținerea veniturilor oamenilor în termen real”, a explicat Dăianu.
El a subliniat că inflația din România se situează printre cele mai ridicate din Europa, cauzele fiind legate în principal de factorii interni, precum majorările de taxe și liberalizarea pieței energiei. În primăvara anului 2026, inflația a atins un nivel de 10,7%, tendință ce indică o situație economică dificilă.
Perspectivele exprimate de Adrian Negrescu
Economistul Adrian Negrescu a identificat încă din 2025 semnele stagflației în economia locală. Acesta a afirmat:
„Suntem în criză, dar nu în recesiune. Ne aflăm într-o zonă de stagflație, cu o creștere economică aproape de zero și o inflație ridicată. Vestea bună este că mare parte dintre companii și-au regândit business-ul și asta se vede în reziliența unor lanțuri de business, inclusiv din zona de consum”.
Critici privind implementarea reformelor
Negrescu a avertizat asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, dacă nu continuă implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene din cadrul PNRR:
„Banii din PNRR sunt esențiali pentru zona de investiții. Se construiesc autostrăzile din zona Moldova, se investește mult în rețeaua de cale ferată, sunt spitale construite prin acest PNRR. Sunt multe investiții care se fac din acești bani: 10 miliarde de euro trebuie să încasăm până în luna august. Pentru asta trebuie să facem niște reforme, iar în momentul acesta stagnează”.
Importanța reformei salarizării în sectorul public
Printre reformele considerate prioritare se numără reforma salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să faciliteze un sistem mai transparent și mai predictibil, susține Adrian Negrescu:
„Pentru a câștiga banii aceștia trebuie să respectăm ce scrie în PNRR. De exemplu reforma salarizării în sectorul bugetar. În sfârșit să avem și noi o lege prin care bugetarii să fie plătiți în funcție de experiența și expertiza lor.”
Acesta menționează că, în timp ce reforma poate genera cheltuieli mai mari, este esențială pentru o salarizare echitabilă și pentru asigurarea continuității reformelor în sectorul public.
Economia României se află astfel într-o perioadă de provocări, caracterizată de presiuni inflaționiste și necesitatea unor reforme structurale susținute, pentru a asigura stabilitatea financiară și investitorilor încredere în perspectivele pe termen mediu și lung.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
