Un sondaj realizat pentru PNL de Novel Research și care nu a fost făcut public până acum a reușit, cu o săptămână înainte de votul pentru Primăria Capitalei, să surprindă cel mai fidel ordinea și scorurile pentru principalii candidați. HotNews a discutat cu Marian Marcu, directorul Novel Research, despre acest sondaj și despre rolul cercetărilor sociologice în contextul alegerilor cetățenilor.
Toate marile sondaje apărute public înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei nu au reușit să surprindă cu exactitate scorurile candidaților. Fie că vorbim doar de scorurile estimate pentru unii candidați, fie ordinea finală a candidaților sau magnitudinea avansului pe care avea în cele din urmă să-l aibă câștigătorul Ciprian Ciucu în fața contracandidaților săi.
HotNews a centralizat 18 mari sondaje publicate în ultimele luni, iar o analiză pe media scorurilor îl plasa pe Ciucu pe locul doi cu un scor de aproape 22%. În realitate Ciucu a câștigat cu 36,16%.
Nici ordinea candidaților nu a fost, în general, corect prevăzută. După media sondajelor, Băluță era favorit cu 25% (a luat în cele din urmă 20,5%), iar Alexandrescu era văzută pe locul 4 cu 17,5% (la final ea s-a clasat pe 2 cu 21,94%).
Sondajul cu scorul cel mai apropiat nu a fost făcut public
Totuși, a existat un sondaj realizat în piață, dar care n-a fost făcut public, care a oferit cele mai apropiate cifre de scorul final.
Nu doar că a dat ordinea corectă a candidaților, dar l-a dat pe Ciucu câștigător detașat, chiar dacă și în acest caz puțin subestimat față de rezultatul final.
Sondajul care a ajuns în posesia HotNews a fost realizat în perioada 24-28 noiembrie, cu o săptămână înainte de alegeri) de către Novel Research pentru PNL. Sondajul nu a fost făcut public de PNL, deși anterior partidul mai publicase rezultatele unui sondaj făcut de același institut la final de octombrie.
Sondajul Novel Research a fost făcut telefonic, pe un eșantion de 1.001 persoane, cu o marjă de eroare de +/-3%.
Sondajul arăta următorul scor după votanții probabili să meargă la vot:
- Ciprian Ciucu (PNL) – 29,1% (rezultatul la alegeri: 36,16%)
- Anca Alexandrescu (AUR) – 22,2% (rezultatul la alegeri: 21,94%)
- Daniel Băluță (PSD) – 18,4% (rezultatul la alegeri: 20,5%)
- Cătălin Drulă (USR) – 15,5% (rezultatul la alegeri: 13,9%)
- Anca Ciceală (SENS) – 5,2% (rezultatul la alegeri: 5,85%)
Marian Marcu, directorul Novel Research: „Nu e nicio chestie magică la mijloc”
Cum a reușit acest sondaj să surprindă scorurile atât de aproape de rezultatele finale, când majoritatea institutelor de sondare au greșit destul de mult în privința candidaților.
„Nu e niciun secret în ce facem, nu e nicio chestie magică la mijloc. S-a întâmplat același lucru și în 2020 când au fost alegerile și a câștigat Nicușor Dan, și atunci ne-am încadrat în marjă de eroare. Ne-am încadrat și în 2019 la europarlamentare în aceeași marjă de eroare, fără niciun fel de problemă”, a răspuns la întrebările HotNews Marian Marcu, directorul Novel Research.
„Eu vă spun ce facem noi, nu știu ce fac alții. În momentul în care respecti metodologia și toate principiile de lucru care sunt și pe site-ul ESOMAR și toate procedurile sunt corecte și auditate și totul se face ca la carte, cifrele îți ies fără niciun fel de problemă. Trebuie puțină ordine și disciplină în ceea ce faci”, explică Marcu.
Estimau o prezență mai mare, „dar vremea nefavorabilă a făcut ca neparticiparea să scadă uniform de peste tot”
El mai spune că se aștepta ca de la data sondajului și până la ziua votului să mai apară schimbări, în special în dreptul lui Ciprian Ciucu pentru că „era pe un trend ascendent”.
Totodată el mai spune că estimările pentru o prezență ridicată au tot scăzut în ultimele zile înainte de vot. Previziunile arătau o posibilă prezență cu 10 puncte procentuale mai mare chiar cu o săptămână înainte.
„Evident și că acest aspect poate să altereze rezultatele. Acum motivele de scădere sunt variate. De data aceasta, vremea nefavorabilă a făcut ca neparticiparea să scadă uniform de peste tot, dar în afară de asta, există o diferență totuși destul de măricică la Ciprian Ciucu (n.r. Rezultat mai mare față de scorul din sondaj) care înseamnă o evoluție acolo. Trendul era ascendent. Până unde putea să crească el noi nu puteam să estimăm în momentul când am făcut cercetarea”, spune Marcu.
A fost vorba de un „vot util” în cazul lui Ciucu?
Directorul de la Novel Research mai spune că, în general, în campaniile electorale „evoluțiile sunt destul de volatile” și pot duce la schimbări, însă nu crede doar în teoria „votului util” acordat lui Ciucu ca simplu motiv pentru scorul foarte mare obținut de candidatul liberal.
„Nu cred că e vorba de vot util aici, ci cred că mai degrabă e vorba de felul cum s-a poziționat Ciprian Ciucu în toată perioada. Adică un om corect, un om pus pe treabă, toată lumea îl cunoștea că e pus pe treabă”, spune Marcu.
„De fapt, întotdeauna ai un cumul de factori, nu un singur factor care influențează. Ar fi greșit, din punctul meu de vedere, eu fiind statistician de meserie, nu sunt sociolog, să vorbim doar de un vot util. Sunt statistician și pot să vă spun că întotdeauna există un cumul de factori. Nu există doar vot util”.
„Asta e cea mai mare greșeală pe care putem să o facem întotdeauna. E un cumul de factori care sunt destul de intercorelați între ei. Și poate să fie și vot util, poate să fie și poziționarea lui, care a fost una foarte bună, poate să fie și o prezență mai puternică la vot, o mobilizare mai puternică a alegătorilor lui comparativ cu ceilalți. Cu siguranță nu este un singur factor, asta e foarte clar”, spune Marcu.
Era posibil ca 30% dintre respondenții de la sondaj să-și mute votul de la un candidat la altul
El atrage atenția că în sondajul realizat cu o săptămână înainte de vot erau doi indicatori care măsurau gradul de nohotărâți și de posibilitatea ca unii dintre votanți să-și schimbe votul către alt candidat.
Asta în contextul ipotezei că unii votanți ar fi fost nehotărâți până în ultima clipă cu cine să voteze, cu Cătălin Drulă sau Ciprian Ciucă și au ales aproape de ziua votului să dea votul candidatului cu șanse mai bune.
În cadrul sondajului procentul celor nehotărâți a fost de 3,4%, unul „destul de mic”, spune Marcu. „În principiu, un nivel mediu e undeva la 6-7%. Ce depășește 7% e deja problematic”.
Celălalt indicator arăta volatilitatea medie a votului, măsurată în sondajul Novel Research la 32,5%.
„Asta arată care e posibilitatea de a se muta voturile de la un candidat la altul. Acum a fost un grad de volatilitate normal, așa se întâmplă la orice tip de alegeri, nu a fost ieșit din comun pentru București. În general se poate ajunge și la 50%. Când ai 50%, cu siguranță [situația din sondaj] nu va rămâne valabilă o săptămână. Când ai 30%, e o medie normală”, explică fondatorul Novel Research.
Mulți oameni nehotărâți pînă în ultimul moment?
El spune că nu crede teoria că a existat un nucleu suficient de mare de alegători care au stat până în ultima clipă, nehotărâți cu cine să voteze între Drulă și Ciucu.
„În principiu, în ultima săptămână se întâmplă fluctuații. Dar nu provine neapărat de la nehotărâți. Pur și simplu oamenii au o opțiune de vot principală și una secundară. De obicei scade probabilitatea să și-o schimbe în ultimele zile. Adică se cristalizează opțiunea, dar există acest 30 și ceva la sută care indică posibilitatea schimbării opțiunii de vot. Există această probabilitate să-și o schimbe, dar asta nu înseamnă că și-o vor schimba”, spune Marcu.
Prezența scăzută la alegeri, și pe fondul campaniilor negative, crede directorul Novel Research
Prezența la vot la alegerile din Capitală a fost de 32,17%, cea mai mică prezență care a dus la alegerea unui primar de până acum. Cu o săptămână înainte de vot, sociologii estimau din datele de atunci o prezență mult mai mare. De ce, până la urmă, a fost nivelul de prezență atât de mic?
„E greu de zis. La fel. Sunt o grămadă de factori care se corelează. Unul, probabil, este starea vremii. Al doilea este faptul că au existat destul de multe contre în campania asta. Probabil ăsta este și un avantaj al lui Ciprian Ciucu, că el nu a atacat, nu a venit cu o campanie negativă. Și, probabil, oamenii au construit mobilizarea și pe campania lui pozitivă.
Campaniile negative fac acest lucru, să scadă mobilizarea. Dacă ne uităm istoric, vorbind din 2000 încoace, demobilizarea oamenilor vine pe fondul scandalurilor și pe fondul campaniilor negative. Întotdeauna când campania e pozitivă și toată lumea comunică pozitiv, prezența este foarte mare și asta se poate vedea în țări unde se întâmplă chestia asta”, spune directorul Novel Research.
Andrei Roman, AtlasIntel: „Sondajele au avut un rol foarte important din punctul de vedere al democrației pentru a orienta alegătorii să facă o alegere rațională”
Marcu susține, că potrivit școlii de gândire la care el a aderat ca sociolog, publicarea atâtor sondaje înainte de alegeri dăunează, „riști să creezi conflict în societate”.
Sigur că există mai multe școli de gândire în sociologie, relativ la sondaje.
De pildă, Andrei Roman, de la AtlasIntel, al cărui sondaj a dat corect ordinea Alexandrescu – Băluță, dar l-a ratat pe Ciucu, și-a admis erorile, dar susține că publicul are dreptul la a fi informat în legătură cu tendințele din societate. Argumentul lui Roman este acela că „sondajele au avut un rol foarte important din punctul de vedere al democrației pentru a orienta alegătorii să facă o alegere rațională”.
„Înainte să blamăm sondajele pentru că s-au produs schimbări de ultimă oră între preferințele legate de diverși candidati, cred că este bine să înțelegem ce s-ar fi putut întâmpla dacă aceste sondaje nu ar fi fost realizate. Dacă aceste sondaje nu ar fi fost realizate, de exemplu în București, bazinul electoral de dreapta ar fi putut rămas perfect divizat, canibalizat între trei opțiuni, fără niciun fel de transparență asupra candidatului care ar fi avut, care avea de fapt o preferință relativ mai mare în comparație cu ceilalți doi”, a mai spus CEO-ul Atlas Intel.
Marcu: „Sondajele nu sunt făcute spre a fi date în presă, altfel ajungem să se priceapă toată lumea precum în fotbal”
În schimb Marian Marcu, directorul Novel Research nu e de acord cu publicarea sondajelor.
„Ajungem într-o fază din asta în care sondajul devine ca fotbalul. Toată lumea se pricepe la sondaje, or noi vorbim de sondaje ca un instrument de analiză și de decizie până la urmă, nici de cum de a fi disputat ca pe terenul de fotbal”, spune sociologul.
„Sondajele nu sunt făcute spre a fi date în presă. Sondajele sunt făcute pentru a lua niște decizii pe baza lor, pentru că ele sunt destul de greu de interpretat, sunt mulți indicatori acolo, multe cifre. Sunt indicatori de direcție să vezi încotro să mișcă, cum se pot mișca. Dacă nu-i interpretezi în contextul general total al tuturor indicatorilor, se poate trage o concluzie greșită”, spune el.
„Din punctul meu de vedere sondajele sunt de uz intern, pentru a analiza datele și a lua decizii pe ele, pentru că altfel riști să creezi conflict în societate. Nu prezinți un indicator de direcție și de volatilitate pentru că nu îl înțelege nimeni sau nu îl înțelege marea masă a populației. Doar cine e obișnuit cu datele acestea știe să le și interpreteze”, a mai spus Marian Marcu directorul Novel Research.
