Migrația internațională influențează puternic piața imobiliară din România
Migrația românilor din diaspora are un impact tot mai vizibil asupra cererii de locuințe în marile centre urbane și în județele cu dezvoltare economică accentuată. Date recente arată o creștere a numărului de persoane care revin în țară, atât definitiv, cât și temporar, influențând astfel dinamica pieței imobiliare.
Evoluția migrației în România
Tendințe de revenire în țară
Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada 2020–2024, București și nouă județe importante au câștigat împreună aproximativ 73.000 de locuitori prin migrația externă temporară. Această schimbare reflectă o revenire a românilor în țară, fenomen care până acum a fost caracterizat mai mult prin exodul populației.
Un reprezentant al unei platforme imobiliare susține că „datele INS indică o tendință clară de revenire în țară a românilor, cel puțin cu caracter temporar, pe o perioadă minimă de 12 luni. Tendința este cea mai pronunțată în București, ca urmare a dezvoltării economice a capitalei”.
București și Ilfov – centrele principale ale revenirii
Bucureștiul, polul principal
Capitala a înregistrat între 2020 și 2024 un spor de aproximativ 7.500 de locuitori prin migrația externă definitivă, cu circa 39.000 de persoane revenite și 31.500 plecate în străinătate. În ceea ce privește migrația temporară, Bucureștiul a avut un plus de aproximativ 15.000 de locuitori, ajungând astfel la un câștig total de circa 22.500 persoane pe segmentul migrației externe.
Ilfovul, o alternativă în expansiune
Și județul Ilfov manifestă tendințe similare. Între 2020 și 2024, acesta a câștigat în jur de 1.300 de locuitori din migrația definitivă externă și un surplus de 4.000 de persoane prin migrația temporară. Astfel, Ilfovul a crescut cu aproximativ 5.300 de locuitori din această mișcare.
Impactul în celelalte mari județe
În județele cu centre urbane importante, datele INS evidențiază un fenomen similar, cu un spor semnificativ provenit din migrația temporară, în timp ce orașele reședință de județ au înregistrat mai multe plecări definitive decât sosiri. De exemplu, în județul Cluj există un surplus de aproximativ 7.500 de locuitori din migrația externă, în timp ce orașul Cluj-Napoca a cunoscut o scădere de circa 700 persoane. Situații similare au fost raportate în județele Brașov, Timiș, Dolj, Iași, Constanța, Bihor și Sibiu.
Românii din diaspora și interesul pentru locuințe
Statistica platformei imobiliare Storia arată că în perioada ianuarie 2025–februarie 2026 cei mai mulți utilizatori din afara țării care caută locuințe în România provin din Germania, urmată de Marea Britanie, Italia, Spania, Franța și Statele Unite. Limba germană este a cincea cea mai utilizată pe platformă după română, engleză, italiană și maghiară.
Migrația muncitorilor non-UE
Un alt segment important este reprezentat de muncitorii din afara Uniunii Europene. Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în 2025 au fost gestionate peste 102.000 de cereri de angajare venite din țări precum Nepal, Turcia și Sri Lanka. La finalul acelui an, România găzduia peste 145.000 de persoane din afara UE cu drept de ședere în scop de angajare.
Datele disponibile reflectă o schimbare semnificativă în dinamica demografică și imobiliară a României, evidențiind o creștere a populației în marile centre urbane, susținută de revenirea românilor din străinătate și de migrația muncitorilor străini.
