Nicușor Dan participă la Summitul NATO de la Ankara, într-un context de recalibrare a relației transatlantice și a strategiei europene de apărare
Miza Summitului NATO: un nou echilibru în relația cu Statele Unite
Președintele Nicușor Dan este prezent marți și miercuri la Summitul NATO de la Ankara, care are drept temă principală redimensionarea relației dintre Europa și Statele Unite în cadrul alianței militare. Experta Oana Popescu Zamfir evidențiază faptul că summitul reflectă tranziția către un pilon european consolidat în cadrul NATO, cu accent pe asumarea faptului că europenii trebuie să își asume un rol mai activ în apărarea colectivă.
Europa solicită Statelor Unite menținerea sprijinului esențial în această perioadă de tranziție, în special pentru capacități pe care doar Washingtonul le poate asigura proprii membri NATO, cum ar fi logistică, intelligence și supraveghere de adâncime (ISR). În acest context, întrebarea crucială este: „Putem avea măcar acest tip de predictibilitate sau suntem în continuare în necunoscut?”, semnalează Zamfir.
Poziția României în noile realități de securitate
Potrivit Oana Popescu Zamfir, România continuă să susțină exagerat ideea că securitatea sa depinde exclusiv de sprijinul Statelor Unite, fără a dezvolta parteneriate relevante cu state europene cheie. Țara noastră nu a încheiat acorduri aprofundate cu parteneri europeni, spre deosebire de alte țări din regiune, ceea ce creează o anumită vulnerabilitate într-un climat geopolitic aflat în schimbare.
Problemele achizițiilor militare și dependența de SUA
În ceea ce privește achizițiile militare, se menționează o practică predominantă de cumpărare de tehnică militară din SUA, condiționată uneori de rețele de interese interne. Aceste relații sunt criticate pentru lipsa de transparență și pentru „deal-uri făcute pe sub masă”, negociate adesea la nivel guvernamental cu condiții nepublice.
Provocările interne cu impact asupra securității naționale
Zamfir atrage atenția asupra faptului că România nu își respectă obligațiile din Tratatul NATO, în special în asigurarea propriei apărări, menționând întârzierile în identificarea și interceptarea dronelor care au survolat teritoriul național, precum în cazul dronei detectate la Constanța. Aceasta expune riscuri în special în zona economică exclusivă din Marea Neagră, unde amenințările hibride pot fi în creștere.
Relația cu SUA și comunicarea președintelui
În ce privește politica externă, există critici asupra modului în care președintele s-a poziționat prin publicarea unui editorial în publicația conservatoare și controversată Newsmax, considerat un canal neadecvat pentru reprezentarea României. Zamfir remarcă faptul că acest tip de comunicare poate afecta prestigiul țării și nu oferă o platformă eficientă pentru dialogul bilateral cu Washingtonul.
Așteptările de la Summitul NATO
Oana Popescu Zamfir subliniază că România ar trebui să își definească clar contribuția la construirea unui „NATO 3.0”, accentuând dimensiunea europeană a alianței. Totodată, este necesară consolidarea prezenței NATO la frontiera estică, crearea unui continuum de securitate în regiunea Mării Negre și dezvoltarea cooperării cu Turcia și Bulgaria pentru a gestiona împreună amenințările regionale.
În cadrul summitului NATO de la Ankara, România se confruntă cu provocări interne și externe privind adaptarea strategiilor de securitate și politica externă, într-un moment în care relațiile transatlantice sunt în proces de redefinire, iar Europa își asumă roluri mai active în propria apărare.
