Înalta Curte de Casație și Justiție menține sechestrul pe averile foștilor generali Coldea și Dumbravă
Presupușii „fondatori ai Statului Paralel”
Pe 28 ianuarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestațiile formulate de foștii generali Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, precum și ale celorlalți inculpați, împotriva hotărârii Curții de Apel București din 9 decembrie 2025, prin care s-a menținut sechestrul asupra averilor acestora. De asemenea, a fost păstrat sechestrul chiar și în cazul lui Dumbravă, decedat între timp, pentru ca urmașii să nu beneficieze de patrimoniul presupus provenind din infracțiuni.
Cei doi foști generali sunt acuzați de trafic de influență, spălare de bani și exercitarea fără drept a unei profesii, iar în urmă cu mai multe luni li s-au instituit sechestru pentru sume ce depășesc milioane de lei. Aceștia ar fi avut legături cu oameni de afaceri și ar fi oferit „servicii de consultanță” pentru „optimizarea” dosarelor penale. Unul dintre beneficiari, patronul Sanimed, Cătălin Hideg (denunțător în dosar), a evitat o condamnare de patru ani pentru fraudă cu fonduri europene, procesul fiind strămutat la Cluj și reluat, ceea ce a condus la prescrierea faptelor.
Criticile avocaților privind rechizitoriul
În cadrul ultimei termene, din 9 februarie 2026, avocații inculpaților au cerut returnarea dosarului la DNA, invocând o serie de neconcordanțe în rechizitoriu. Aceștia susțin că „pentru a dispune oricare dintre măsurile asigurătorii este necesar ca infracțiunile reținute în sarcină să aibă un minimum de suport probator” și că în cazul traficului de influență „a existat o cenzură efectivă a cerinței existenței de cel puțin indicii temeinice”.
Apărătorii pun sub semnul întrebării valoarea probelor aduse, invocând interpretări confuze ale înregistrărilor ambientale și SMS-urilor din dosar. Ei apreciază că fragmentarea acestor interceptări a dus la o „narațiune reformulată greoi și confuz”.
Detalii privind exercitarea fără drept a profesiei de către Dumbravă
Un punct specific îl reprezintă acuzația că fostul general Dumbravă ar fi exercitat fără drept activitatea de avocat. Procurorii susțin că acesta, împreună cu Coldea și avocatul Doru Trăilă, ar fi avut o influență semnificativă asupra magistraților și funcționarilor, iar intermediarul grupării, Dan Tocaci, ar fi garantat succesul în instanță.
Avocații susțin însă că înregistrarea audio invocată de procurori face referire la o discuție ulterioară soluționării pe fond și că nu există dovezi că Dumbravă ar fi prestat servicii de avocatură clandestin. Mai mult, susțin că discuția putea include sfaturi privind sănătatea, iar astfel nu se poate trage concluzia că a exercitat o profesie fără drept.
Motivarea menținerii sechestrului
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că valoarea măsurilor asigurătorii nu este disproporționată, în condițiile în care pentru fiecare inculpat s-au dispus sechestruri de valori între 438.000 și aproape 10 milioane de lei. Deși valoarea bunurilor sub sechestru este inferioară prejudiciului estimat, acestea acoperă întregul circuit financiar vizat în dosar.
De asemenea, s-a considerat necesară și proporțională menținerea sechestrului pentru a preveni „ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor”. Măsura a fost aplicată inclusiv în cazul imobilelor aflate în coproprietate, chiar și după decesul inculpatului Dumbravă.
Rechizitoriu și implicarea unor magistrați
Pe 3 iulie 2025, Florian Coldea a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, constituire de grup infracţional organizat și spălarea banilor. În aceeași cauză, procurorii au deferit justiției și pe generalul Dumbravă, avocatul Trăilă, și omul de afaceri Tocaci.
Dosarul a inclus și plângeri formulate împotriva unor magistrați de la Curtea de Apel București, Galați și Brașov, acuzați că ar fi intervenit în favoarea unor instituții financiare pentru declanșarea unor proceduri de executare silită și alte litigii bancare, în legătură cu societăți comerciale.
În continuare, procesul va urmări evaluarea probelor și a măsurilor asigurătorii dispuse, iar instanțele urmează să decidă asupra temeiniciei acuzațiilor aduse inculpaților.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
