Diaspora românească ignorată politic până în 2028, în ciuda celor peste 3 milioane de alegători oficiali în străinătate
Românii din diaspora, cifra estimată între 3 și 4,5 milioane, nu sunt în prezent o prioritate pentru clasa politică din România, potrivit studiului „Diaspora neascultată”, realizat de sociologul Barbu Mateescu. În contextul în care alegerile generale se apropie abia în 2028, diaspora este ignorată, deși voturile ei pot influența decisiv scrutinurile viitoare.
Opinile diasporei despre clasa politică românească
Critici comune și nemulțumiri
Oamenii intervievați în cele 9 focus grupuri din Austria, Franța, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie au exprimat dezamăgire față de politicienii români, subliniind lipsa de voință pentru schimbare și prevalența interesului personal. Un medic din Franța, votant al lui Nicușor Dan, a declarat: „Ce lipsește politicienilor din România e voința să facă ceva. Se fură – dar se fură peste tot. Problema în România este că ăsta este interesul principal”. Similar, o femeie de serviciu din Marea Britanie, care a susținut pe George Simion, a precizat: „Să-i intereseze și de oameni, nu de ei înșiși (…) avem nevoie de un om pe care să-l intereseze de noi, de oameni, de comunitate, de țară”.
Nemulțumirile privesc și privilegiile politice și corupția, iar un șofer din Marea Britanie a acuzat: „A fost mult mai ușor să voteze tăierea banilor la proști decât să taie la ei subvenționarea partidelor – de pensii speciale nici mai spun.”
Revenirea la extreme
Furia și dezamăgirea au determinat orientarea unei părți a diasporei către partide extremiste, precum AUR sau SOS. Studiul amintește de succesul unor persoane controversate, precum Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, care au ajuns în Parlamentul European cu voturi din diaspora.
Emoțiile și vulnerabilitățile diasporei
Profesorul Alina Dolea descrie costurile emoționale ale migrării pentru românii din străinătate, cum ar fi „rușinea, teama, complexele de inferioritate, trauma plecării”. Această stare îi face „susceptibili la manipulare, dezinformare, exploatare”.
Interacțiunea cu rețelele sociale joacă un rol important în formarea opiniilor și a percepțiilor în diaspora. Votanții suveraniști frecventează platforme precum TikTok, Facebook sau Realitatea Plus, fiind uneori expuși la teorii ale conspirației și informații false.
Diaspora muncitorească și diaspora intelectuală
Studiul evidențiază o diferență clară între diaspora muncitorească, mai pesimistă și cu atitudine critică, și diaspora „sofisticată”, care are o perspectivă mai echilibrată asupra evoluției țării. Votanții lui Nicușor Dan provin în special din mediul educat și manifestă o opinie mai moderată față de condițiile din România și din țările gazdă.
Deși există nemulțumiri comune privind corupția și birocrația, diaspora mai educată vede progresele realizate în România și este puțin mai deschisă la ideea întoarcerii acasă.
Studiul „Diaspora neascultată”, publicat în 2025 cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer, relevă că diaspora românească se simte marginalizată și confundată, cu o nevoie accentuată de politici și dialog adaptate realităților și așteptărilor sale. Condițiile pentru o implicare mai activă a diasporei în viața politică națională rămân, însă, nesatisfăcute în momentul actual.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.presshub.ro”
