Pentagonul reexaminează prezența militară americană în Europa: România, între așteptări și realități operaționale
Revizuirea prezenței militare americane în Europa
Pentagonul derulează o analiză amplă privind prezența militară a Statelor Unite pe continentul european, proces ce se estimează a se încheia până la finalul anului. Aceasta constituie cea mai semnificativă revizuire din ultima generație și urmărește ajustarea forțelor americane în contextul noii strategii NATO 3.0, adoptate la summitul de la Ankara. Generalul (rez.) Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est NATO, a explicat pentru Libertatea că decizia implică o „redimensionare a capabilităților, reducerea numărului de sisteme de armament și platforme americane”, accentuând responsabilitatea statelor europene de a-și asuma apărarea convențională a regiunii.
Abordări distincte între România și Pentagon
Recenta vizită la Washington a consilierului prezidențial pe securitate, Marius Lazurca, și a șefului Statului Major, Gheorghiță Vlad, a fost generată de necesitatea de a discuta cu strategul Pentagonului, Elbridge Colby, perspectivele revizuirii. Generalul Toma evidențiază diferența între „abordarea politică” a României și cea „strict operațională” a Pentagonului în privința prezenței militare americane: România invocă în mod frecvent parteneriatul strategic, însă nu asigură capacități proprii precum infanterie, tancuri sau drone. Statul american se concentrează pe cerințele operaționale și așteaptă responsabilizarea României pentru îndeplinirea articolului 3 al Tratatului NATO, care impune asigurarea propriei apărări convenționale.
Generalul Toma subliniază că „cea mai bună formă de descurajare este să ai propria armată operaționalizată și o societate rezilientă” și punctează că proiecte majore americane, precum extinderea partajării nucleare pe flancul estic, includ țări precum Polonia, Finlanda sau Lituania, fără o poziție clară din partea României.
Provocări și termene cruciale pentru NATO
Anul 2029 este declarat termenul-limită pentru revizuirea efectivă a capabilităților militare europene și pentru a face față unei eventuale confruntări cu Rusia, care s-ar putea afla pregătită să testeze coeziunea Alianței. În acest context, România și alte state membre sunt chemate să-și întărească apărarea convențională, inclusiv în domenii precum spațiul cibernetic și infrastructura critică. Din punctul de vedere al generalului Toma, România reprezintă în prezent „veriga slabă” pe flancul estic al NATO, aspect ce evidențiază nevoia unor eforturi mai consistente de consolidare militară și strategică.
Procesul de reevaluare și adaptare strategică implică, așadar, o colaborare strânsă între SUA și statele europene, cu accent pe responsabilizarea acestora din urmă în cadrul planului NATO 3.0, în vederea menținerii stabilității și securității în regiune.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
