Întâlnirea dintre producătorii ucraineni de drone și companiile românești a fost marcată de lipsă de coordonare și transparență
Întâlniri oficiale și contextul parteneriatului
În această săptămână, 15 producători ucraineni de drone au participat la o serie de întâlniri în România, alături de reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Guvernului și ai unor companii locale din industria națională de apărare. Evenimentele au avut loc la sediul companiei de stat Romtehnica și ulterior la Cancelaria prim-ministrului, cu scopul de a stabili potențiale parteneriate pentru producția de vehicule aeriene fără pilot.
Potrivit surselor politice consultate de G4Media, întâlnirea a evidențiat o lipsă de dialog efectiv între firmele din cele două țări. Companiilor ucrainene li s-au comunicat specificațiile și cerințele statului român privind dronele, însă firmele românești nu au primit un briefing similar. „Ucrainenii au plecat de la acea discuție fără să știe cu cine se pot parteneria”, au declarat sursele.
Matchmaking eșuat între firmele românești și ucrainene
O sursă apropiată discuțiilor a afirmat că lipsa transparenței a făcut ca atât companiile publice, cât și cele private din România să nu știe ce se așteaptă de la ele și cu cine să colaboreze, iar „a fost un matchmaking eșuat, pentru că s-a plecat de acolo într-un dialog al surzilor, coordonat de Mihai Jurca”.
Companii deja desemnate pentru implementarea programului?
Potrivit unei persoane implicate în aceste discuții, întreaga activitate a părut o formalitate menită să valideze un proces deja stabilit, unde principala companie românească avantajată pare a fi Romaero. Totodată, la eveniment s-a identificat un consorțiu de firme private, inclusiv AVI Aircraft și Autonomous Flight Technology, care intenționează să participe eficient la proiectele finanțate prin mecanismul european SAFE.
Sursele au menționat că Romaero a beneficiat recent de sprijin politic și este văzută ca un actor cheie, deși nu poate implementa singură integral programul, având nevoie de parteneri. De asemenea, firmele românești nu au fost informate în prealabil despre companiile ucrainene sau agenda discuțiilor, ceea ce a generat o situație confuză în alegerea partenerilor.
Finanțare prin mecanismul SAFE și cooperarea bilaterală
România intenționează să investească 200 de milioane de euro în producția comună de drone cu Ucraina, finanțarea provenind din programul european Security Action for Europe (SAFE). Uniunea Europeană a alocat țării aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru această inițiativă de reînarmare. La începutul lunii martie, președinții României și Ucrainei au semnat o declarație de intenție privind producția în România a unor sisteme de apărare ucrainene, inclusiv drone.
Lista companiilor românești prezente la întâlniri a inclus: Aerostar, Autonomous Flight Technology, AVI Aircraft, Blue Space Technology, Carfil, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, IAR Ghimbav, Interactive Software, Optoelectronica 2001, Orbotix Industries, OVES Enterprise, Pro Optica, Qognifly Systems, Romaero, ROMARM și Starc4Sys.
Aceste discuții au fost organizate în contextul în care România dorește să-și dezvolte capacitatea de producție locală a sistemelor UAV prin colaborarea cu Ucraina, dar întâmpină dificultăți în armonizarea intereselor și a proceselor între partenerii implicați.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
