Înalta Curte de Casație și Justiție amână pentru a șaptea oară pronunțarea în dosarul restanțelor salariale ale magistraților
Contextul litigiului privind drepturile salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi, 9 octombrie 2026, pronunțarea în dosarul referitor la recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel București (CAB) din 5 mai 2026. Instanța de fond a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma estimată se ridică la 4,8 miliarde de lei.
Termenul următor pentru soluționarea cauzei a fost stabilit pentru 15 octombrie 2026, reprezentând a șaptea amânare consecutivă în acest dosar.
Detalii ale deciziei Curții de Apel București
Curtea de Apel București a decis ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce „integral” sumele solicitate, prevăzând și o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor. De asemenea, a impus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, cuantum ce se va vira la bugetul de stat până la achitarea sumelor datorate. Hotărârea CAB a fost atacată cu recurs la ÎCCJ.
Instanța a respins cererile de excepție invocate de pârâți, a admis cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasteriale și a respins solicitările de sesizare a Curții Constituționale și de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona.
Reacții și evoluții recente
În încercarea de a soluționa conflictul juridic pe cale constituțională, premierul Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR), cererea fiind însă respinsă ca inadmisibilă pe 7 octombrie 2026. CCR a motivat că „excluderea unei părți în proces” și alte critici privind soluția instanței vizează aspecte de jurisprudență și legalitate care trebuie analizate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege și nu prin mecanismul conflictului juridic constituțional.
Reprezentanții ÎCCJ au precizat că „un litigiu pierdut nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor”, subliniind că „hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”.
Procesul privind drepturile salariale restante ale magistraților continuă astfel să se afle în faza judiciară, pronunțarea fiind amânată în mod repetat, iar termenul viitor este programat pentru mijlocul lunii octombrie 2026.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
