Într-o zonă puțin cunoscută din nordul extrem al județului Botoșani, aproape de granița cu Republica Moldova, se află un loc de o frumusețe rară și de o putere spirituală profundă.
Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob” din satul Horodiștea, comuna Păltiniș, a devenit un veritabil loc de pelerinaj pentru românii care caută alinare, reculegere și un colț de natură sălbatică.
Nordul județului Botoșani, o zonă deseori ocolită de traseele turistice consacrate, ascunde una dintre cele mai recente și impresionante așezări monahale din România: Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”.
Clădită în apropierea localității Crăiniceni, locul de naștere al Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, mănăstirea este un punct de atracție nu doar religios, ci și cultural și natural.
Cei care pornesc din municipiul Botoșani pot ajunge aici pe drumul ce trece prin Dorohoi și Darabani, apoi, din Rădăuți Prut, urmează drumul spre comuna Păltiniș. La intrarea în satul Horodiștea, pe partea stângă a drumului, indicatoarele și prezența turiștilor din toată țara vă vor arăta că ați ajuns într-un loc special, potrivit Adevărul.
Înființată pe 8 iunie 2018, cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan, mănăstirea a fost populată inițial de maici venite de la Mănăstirea Vorona. Biserica și chiliile sunt construite în stil tradițional moldovenesc, din lemn, oferind vizitatorilor un decor rustic, autentic.
În centrul ansamblului monahal se află o casă țărănească restaurată, identică cu cea în care a copilărit Sfântul Ioan Iacob, devenită muzeu etnografic și punct de informare spirituală.
„Este un loc în care te simți în siguranță sufletește. Parcă cineva îți aliniază gândurile. Mă rog și simt cum îmi liniștește sufletul”, spune una dintre femeile venite special din Iași.
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, pe numele de botez Ilie Iacob, s-a născut în 1913 în cătunul Crăiniceni. Orfan de mic, a fost crescut de bunica sa în condiții grele. Inteligent și studios, a urmat Liceul Teologic din Cernăuți, dar a ales viața monahală, atras de idealul sihăstriei.
După o perioadă petrecută la Mănăstirea Neamț, a plecat în Țara Sfântă, stabilindu-se în pustia Hozevei, în peșteri aproape de Marea Moartă.
Trăind într-o austeritate extremă, a tradus texte religioase, a scris poezii și meditații cu caracter profetic și a ajutat pe cei aflați în suferință, inclusiv arabi răniți în conflictele din regiune.
„Era un pustnic cu o înțelepciune rară. Vindeca fără să ceară nimic. A fost un duhovnic și un cărturar desăvârșit”, consemna ucenicul său Ioanichie.
În 1960, la doar 47 de ani, a murit în peștera din Hozeva. Trupul său a fost găsit intact, 20 de ani mai târziu, având un miros plăcut și hainele neputrezite – fapt considerat o minune. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
Pe lângă latura spirituală, zona oferă și o comoară naturală rară – „Delta Nordului”, o rețea de canale și brațe ale Prutului, cu o biodiversitate spectaculoasă. Acest loc sălbatic, puțin cunoscut, este plin de păsări, pajiști verzi, plaje ascunse și vegetație luxuriantă, perfect pentru cei care caută liniștea absolută.
Cei care vizitează mănăstirea pot coborî apoi spre Prut și descoperi această deltă neoficială, un peisaj care aduce aminte de Delta Dunării, dar într-o variantă mai intimă și mai puțin atinsă de turismul de masă.
Fie că ajung aici în căutarea unui miracol, pentru rugăciune sau pur și simplu pentru a se reconecta cu natura, tot mai mulți români includ nordul Botoșaniului pe harta locurilor sacre.
Sursa: Gândul.ro
