Un mormânt fastuos, al unei familii de greci bogați care a trăit în urmă cu mai bine de 2.000 de ani în zona Mangaliei de azi, a fost adus recent la lumină. Descoperirea arheologică este una rară pentru țara noastră, iar HotNews.ro a vrut să afle ce scoate la iveală. Arheologii implicați în cercetare au refăcut astfel istoria locului și au vorbit despre emoțiile trăite în timpul săpăturilor. „În momentul în care am intrat s-a făcut liniște. Nu se mai auzea nici vântul”, spune unul dintre cercetători.
În urmă cu 22 de secole, Callatis nu era o stațiune, ci era cel mai bogat oraș comercial din această parte a Mării Negre. Avea temple mari și alte clădiri din piatră, exista o piață mare, portul era înfloritor și se făcea comerț cu zone foarte îndepărtate.
Cele mai bogate și influente familii avea legături cu lumea macedoneană și își permiteau să ridice movile funerare care aveau și peste 5 metri înălțime și la care lucrul putea dura multe luni.
Înapoi în zilele noastre. Semnele trecutului ies la iveală. Într-o movilă funerară de mari dimensiuni, aflată la câțiva km de Mangalia, s-au găsit obiecte de podoabă care au fost folosite de greci bogați din Callatis, acum 2.300 de ani. În Bulgaria sau Turcia astfel de descoperiri sunt dese, nu însă și în România.
Cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, însă movila a fost imediat reparată. Au fost găsite și „paturile” de piatră pe care, acum 23 de secole, ar fi stat sicriele celor depuși acolo.
În aceast movilă au fost găsite, în iulie 2025, podoabe de aur, sticlă și bronz, cele mai frumoase fiind trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt și iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită.
Săpăturile au început anul trecut, iar în camera funerară s-a intrat pentru prima oară în noiembrie 2024. De atunci, au fost găsite diverse obiecte mici scăpate de hoții de acum peste 22 de secole. Ce s-a întâmplat acolo?
„Scenariul ar suna așa: familia care a ridicat tumulul a fost înfrântă sau a pierdut puterea și a trebuit să plece din Callatis. La puțin timp au venit jefuitorii care au știut imediat unde să sape și au fost probabil zeci de oameni care au lucrat câteva săptămâni ca să ajungă jos”, a explicat pentru HotNews.ro arheologul Valeriu Sîrbu care este șef al acestui proiect de cercetare.
O parte dintre obiectele scăpate de acești jefuitori de acum peste 22 de secole au fost descoperite în ultimele zile, iar arheologul explică faptul că hoții de acum 2.000 de ani au riscat mult, fiindcă au coborât cu opaițe la 14 metri sub pământ, era întuneric acolo, au desfăcut sicriele și au luat ce podoabe mai mari au găsit.
Le-au mai scăpat obiectele mici și o parte dintre ele au fost descoperite acum după săpături în camera funerară și la baza puțului pe unde au intrat jefuitorii de acum două milenii. Arheologul spune că, probabil, jefuitorii au găsit lucruri super-valoroase și este cert că familia care a construit mormântul avea putere financiară mare și era extrem de influentă în oraș, încât să-și permită să plătească pentru așa lucrare scumpă.
Valeriu Sîrbu spune că în decurs de o generație s-au întors cei din familia care a construit mormântul, l-au refăcut și l-au supraînălțat puțin. „Au încercat să refacă totul cum era la început și atunci au pus cele trei diademe pe care le-am găsit noi de curând. Erau probabil copiii sau nepoții celor care au ridicat mormântul”.
Posibil că s-a ținut atunci o ceremonie cu consum de alcool în cantități importante, iar cununile funerare descoperite recent fac parte dintre acele ofrande depuse atunci și reprezintă o dovadă a credinței că viața continuă și după moarte și că sufletul este nemuritor, au explicat arheologii.
Chiar dacă mormântul a fost jefuit din Antichitate, pe lângă cele trei coronițe depuse ulterior jafului de familie, s-au mai găsit în ultimele zile alte piese mărunte din aur: cercei, un pandantiv, frunzulițe, păsări răpitoare, mărgele, accesorii de îmbrăcăminte și mărgele din sticlă aurite. Aceste obiecte mici din aur și din sticlă erau parte a unor piese decorative mai mari.
„Am văzut pentru prima oară camera funerară pe 8 noiembrie 2024, era o zi ploioasă, la malul mării era rece și bătea vântul. În momentul în care am intrat s-a făcut liniște. Nu se mai auzea nici vântul, și venind din frigul de afară, am simțit o atmosferă curată. Camera funerară nu era plină cu pământ, parcă oamenii plecaseră ieri de acolo, pe pietre se vedea praful care se adunase în 2.300 de ani. Eram după trei săptămâni de săpături dificile, mai ales că am plecat de la înălțimea de plus 9 metri deasupra primei pietre, când am dat de cavou”, a povestit la o conferință de presă, Magdalena Ștefan, arheolog la Muzeul Național de Istorie, instituție care finanțează proiectul.
Parcursul a fost lung. „A durat 15 ani ca să ajungem aici. Astfel de descoperiri nu se pot face mergând într-o zi pe câmp și dorindu-ți foarte mult să descoperi o comoară. Este nevoie de foarte multă perseverență, foarte mult studiu, implicare și de curaj”, explică Magdalena Ștefan.
Am întrebat-o cum s-a ajuns exact la movila aceasta? „Lângă ea se află o altă movilă mai mică, unde, încă din anii 70, fusese identificat un cavou din aceeași perioadă istorică, În cadrul proiectului nostru ne-am dus să-l vizităm, am deschis săpături și, lângă acea movilă, la 200 de metri, am văzut această movilă uriașă”, a explicat ea, adăugând că movila este înconjurată de un șanț imens, de zece metri lățime și adânc de doi metri.
Descoperirile indică faptul că prima înmormântare în tumulul de la Callatis s-a făcut în anul 275 î Hr, iar ultima intrare documentată sigur a fost în jurul anului 225 î Hr, a explicat, pentru HotNews.ro, Valeriu Sîrbu.
În ultimele zile s-au ridicat piesele mai interesante, dar și bucățile din „paturile” funerare de piatră care au fost duse la Muzeul Național de Istorie, pentru a se încerca reconstituirea unor piese pictate din calcar și marmură.
Sursa https://www.hotnews.ro
