Moldova, cea mai vulnerabilă zonă a țării în cazul unui atac rusesc 

La trei ani de când Federația Rusă a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, România și Republica Moldova au devenit vulnerabile în fața conflictului armat din cauza lipsei infrastructurii.

 

În caz de război, infrastructura  joacă un rol esențial pentru transportarea trupelor și vehiculelor blindate. Pe măsură ce analiștii, politicienii și militarii din Europa vestică anticipează escaladarea războiului ruso-ucrainean la scară europeană în următorii ani, flancul estic al NATO este în continuare expus.

 

Țările Baltice se mobilizează, România rămâne codașă

 

Țările Baltice, Finlanda și Polonia, învecinate cu Federația Rusă, înțelegând miza, s-au mobilizat demult pentru un război la scară largă. Între timp, regiunea Moldovei din țara noastră, care ar fi cea mai expusă la o invazie rusească în cazul în care frontul ucrainean ar ceda, nu are o infrastructură pe deplin funcțională în caz de război.

 

 

Estul României pare să fie uitat

 

Adrian Covăsnianu, expert în infrastructură, mobilitate urbană și planificare teritorială, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor și membru fondator al asociației „Moldova vrea Autostradă”, a vorbit despre cum s-au pregătit Țările Baltice pentru cel de-al Treilea Război Mondial:

 

 „Țările baltice au înțeles miza. Investesc masiv în infrastructura de transport adaptată nevoilor militare, în fortificarea frontierelor și chiar în reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Autostrada Via Baltica, de exemplu, este proiectată ca arteră de apărare și mobilitate militară, cu finalizare estimată până în 2028. Similar și conexiunea dintre capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustow este prevăzută pentru a fi modernizată și adaptată mobilității militare până în 2028 ca o „alternativă” la Via Baltica. Cu alte cuvinte, vedem eforturi conjugate și concrete de utilizare duală, respectiv civil-militară în zona baltică, astfel că am considerat oportună și necesară o analiză pe zona noastră de interes, respectiv estul României. Prin contrast, estul României pare a fi fost uitat. Am analizat ce s-a făcut până acum, unde ne aflăm în 2025 și ce se poate (realist) recupera până în 2028”.

 

Continuarea pe Ziarul de Iași

 

Abonament BT Pătrat Mov

Abonează-te, citește Botosaneanul.ro fără reclamă și comentează cât vrei

Autentificare