Marian Preda, rectorul Universității din București, avertizează asupra impactului drastic al tăierilor bugetare impuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan asupra sistemului de învățământ superior din România, subliniind lipsa unei strategii coerente și consecințele negative pentru universitățile performante.
Bugetele universităților în scădere și efectele asupra instituțiilor
Universitatea din București trebuie să reducă anul acesta cheltuielile cu aproximativ 25 de milioane de lei, dintr-un total de 418 milioane lei tăiate de la întregul sistem universitar. Rectorul Marian Preda explică modul în care instituția gestionează aceste reduceri, intervenind asupra burselor, investițiilor și reorganizării serviciilor interne.
„Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă deratizare, dezinfecție şi dezinsecție intern, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an”, a precizat el.
Totodată, rectorul semnalează o problemă „foarte gravă”: imposibilitatea angajării de cadre didactice, în condițiile în care universitatea pierde anual circa 100 de salariați titulari, dar poate angaja doar pentru 15 ieșiri din sistem. „Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, a completat Marian Preda.
Critici privind gestionarea finanțării și restructurarea universitară
Marian Preda a evidențiat lipsa unei strategii generale la nivelul Ministerului Educației, constatând că finanțarea învățământului superior continuă să fie influențată de „inerția toxică a finanțării, care vine de acum 20 de ani şi la care s-au altoit tot felul de privilegii”. El susține necesitatea concentrării resurselor pe universitățile și programele cu adevărat performante, pe când o mare parte din finanțare este alocată în mod disproporționat către universități tehnice, în detrimentul științelor sociale și umaniste.
Referitor la numărul universităților, rectorul consideră că ar fi necesare în jur de 20 de universități cu vocație națională și internațională, iar restul ar putea deveni universități ale comunităților locale, finanțate și susținute de autoritățile locale.
Perspective asupra reformelor și presiunile politice
În ceea ce privește influența politică din domeniul educației, Marian Preda apreciază că „puterea rectorilor nu e așa de mare cum este a primarilor pentru că nu aduc voturi”, iar ministerul este încă influențat de structuri vechi, cu o capacitate limitată de a implementa schimbări majore.
Referitor la politicile privind bursele, rectorul critică modul de alocare actual, arătând că subvențiile trebuie concentrate mai eficient pe studenții merituoși și defavorizați, spre a evita risipirea resurselor.
Reduceri și măsuri interne de eficientizare
În contextul restricțiilor bugetare, Universitatea din București a redus anumite cheltuieli, inclusiv cu personalul de pază (cu 15-20%), a monitorizat salariile prin reduceri semnificative în primele luni ale anului și a făcut ajustări interne pentru redistribuirea personalului de curățenie și pregătirea acestuia pentru alte atribuții.
Marian Preda a menționat că, în lipsa relaxării măsurilor, taxele de studiu vor crește pentru a acoperi finanțarea redusă de la buget.
Situația bugetară și structura sistemului universitar rămân sub presiunea necesității unor reforme, atât la nivelul alocării fondurilor, cât și în reorganizarea instituțiilor, în lipsa unei strategii unitare și coerente din partea autorităților centrale.
