Interzicerea telefoanelor mobile în școli, considerată ineficientă de un studiu realizat la University College London
Contextul studiului și metodologia
Un raport publicat la sfârșitul lunii iunie de către cercetători de la University College London (UCL) atrage atenția asupra efectelor limitate și potențial contraproductive ale interdicției totale a telefoanelor mobile în școli. Studiul a fost realizat în contextul în care guvernul britanic, condus de Keir Starmer, a anunțat măsuri stricte privind utilizarea tehnologiei în rândul minorilor, inclusiv o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, ce urmează să intre în vigoare în 2027.
Pentru realizarea analizei, cercetătorii de la UCL Institute of Education și organizația Life Lessons Education au colectat date de la 732 de elevi de liceu, 27 de cadre didactice și 41 de părinți prin chestionare, grupuri de discuție și metode artistice.
Divergențe în percepții despre telefoane
Rezultatele indică un consens asupra faptului că telefoanele pot distrage atenția în clasă, dar soluțiile propuse diferă semnificativ. În timp ce 87% dintre profesori și 88% dintre părinți susțin interzicerea telefoanelor, 75% dintre elevi se opun acestei măsuri, pe care o consideră excesivă și punitivă.
Conform profesoarei Jessica Ringrose, autoarea principală a studiului, „elevii cu care am discutat au perceput interdicțiile generale ca fiind punitive, nu de sprijin. Ei au simțit că aceste interdicții subminează încrederea dintre ei și adulții din viața lor, despre care cred că nu înțeleg rolul esențial pe care telefoanele îl joacă în rutina lor zilnică”.
Utilizarea telefoanelor ca instrumente cotidiene
Elevii au explicat că telefoanele sunt esențiale pentru activitățile zilnice, cum ar fi consultarea orarelor mijloacelor de transport, verificarea prognozei meteo, aplicații pentru teme și menținerea legăturii cu familia și prietenii. Fetele au subliniat că acestea le oferă un sentiment de siguranță în deplasările solitare.
Efectele reale ale interdicțiilor
Cercetătorii avertizează că interdicțiile pot avea ca efect ascunderea unor probleme reale, cum ar fi cyberbullying-ul sau hărțuirea sexuală online, care devin mai puțin vizibile pentru personalul școlii, fără să dispară. De asemenea, elevii raportează mai rar astfel de incidente din cauza deteriorării relației de încredere cu adulții.
Doctorandul Edith Rodda a subliniat că „politicile privind telefoanele mobile introduse în grabă în școli, care nu iau în considerare perspectiva elevilor, oricât de bine intenționate ar fi, riscă să creeze un cerc vicios al pedepselor, care în cele din urmă subminează scopul politicii”.
Recomandările cercetătorilor
Raportul recomandă renunțarea la interdicțiile totale și adoptarea unor politici educaționale centrate pe elevi, care să promoveze utilizarea responsabilă a tehnologiei și alfabetizarea digitală.
Profesoara Jessica Ringrose a concluzionat: „implicarea tinerilor în elaborarea politicilor nu înseamnă că le sacrificăm siguranța. În cele din urmă, aceste planuri le pun pe primul loc viitorul, dezvoltând alfabetizarea digitală, cetățenia digitală și discernământul critic de care vor avea nevoie mult timp după ce vor părăsi porțile școlii”.
Acest studiu reflectă o perspectivă complexă asupra utilizării telefoanelor mobile în mediul școlar și oferă baza unor schimbări orientate mai mult spre educație și încredere decât spre restricții absolute.
