Iranul anunță că nu va exporta uraniul puternic îmbogățit, propunând diluarea acestuia Statelor Unite
Contextul negocierilor nucleare
Republica Islamică Iran dispune în prezent de un stoc de aproximativ 300 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, un nivel apropiat de cel folosit în arme nucleare. Potrivit unor surse iraniene citate de The Guardian, țara nu va accepta exportul acestui material în străinătate. În schimb, Iranul este dispus să reducă puritatea uraniului la 20% sau chiar mai jos, propunând astfel o soluție compromis Statelor Unite.
Această propunere va constitui punctul principal al unei oferte care urmează să fie înaintată de Teheran Washingtonului, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în calcul o intervenție militară în zona Orientului Mijlociu, pe fondul acumulării masive de forțe navale americane.
Declarațiile oficialilor iranieni
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a afirmat că Washingtonul nu a cerut suspendarea permanentă a îmbogățirii uraniului de către Iran: „Washingtonul nu a cerut Teheranului să suspende permanent îmbogățirea uraniului”. El a adăugat: „Nu este adevărat că Statele Unite au cerut o încetare completă a îmbogățirii”.
De asemenea, un diplomat iranian, citat de presa apropiată guvernului, a subliniat poziția țării sale: „Am subliniat această poziție în timpul negocierilor, aceea că materialele nucleare nu vor părăsi țara”.
Pe de altă parte, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că Statele Unite urmăresc o politică de „îmbogățire zero” din partea Iranului.
Într-un discurs televizat, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis: „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru, în ciuda tuturor problemelor pe care ni le creează”.
Posibile efecte asupra situației regionale
Oferta iraniană urmează să fie evaluată de administrația americană, care va decide dacă o acceptă sau dacă va recurge la o acțiune militară împotriva Iranului.
În acest moment, negocierile dintre Teheran și Washington continuă să țină capul de afiș al relațiilor internaționale în regiunea Orientului Mijlociu, pe fondul tensiunilor militare tot mai accentuate.
