Israel și Statele Unite au lansat un atac comun împotriva Iranului, declanșând o escaladare semnificativă în regiunea Orientului Mijlociu
Contextul atacului israeliano-american
În dimineața zilei de 28 februarie 2026, Israelul a inițiat un atac „preventiv” împotriva Iranului, acțiune confirmată de ministrul Apărării israelian, Israel Katz. Scopul declarat al operațiunii a fost „de a elimina amenințări”, conform declarațiilor oficiale. Surse din presa israeliană și agenția Associated Press au indicat că țintele vizate au fost structuri militare, simboluri ale guvernului și obiective ale serviciilor de informații iraniene. Operațiunea, denumită în SUA „Epic fury” și în Israel „Răgetul leului”, a fost desfășurată în comun cu armata americană.
În urma atacului, au fost raportate zeci de lovituri în șapte orașe iraniene, inclusiv asupra unor zone din apropierea birourilor liderului suprem Ayatollahul Ali Khamenei. Oficialii iranieni au afirmat că acesta se află „într-un loc sigur”.
Ținte și victime
Potrivit relatărilor, principalele ținte au fost lideri de rang înalt din Iran, inclusiv Ayatollahul Ali Khamenei și președintele Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, oficialii iranieni au precizat că ambii sunt nevătămați. În schimb, surse neconfirmate menționează că cel puțin trei oficiali, inclusiv membri ai Gărzilor Revoluționare, au fost uciși. Agenția iraniană Tasnim a anunțat, fără confirmare independentă, moartea a 20-40 de eleve într-un atac cu rachetă asupra unei școli din provincia Hormozgan, o zonă strategică ce controlează strâmtoarea Ormuz.
Reacții și riposte
Ministerul de Externe al Iranului a condamnat atacurile drept încălcări ale Cartei ONU și a făcut apel la comunitatea internațională pentru condamnarea agresiunii. Lideri iranieni au avertizat că răspunsul va fi „zdrobitor”. În primele ore după atacuri, au fost raportate rachete iraniene lansate asupra unor baze americane din Bahrain, Dubai, Abu Dhabi, Qatar și Kuweit.
La rândul său, președintele american Donald Trump a confirmat participarea SUA în operațiune și a transmis un mesaj video în care a îndemnat populația iraniană să „rămână la adăpost” și să preia controlul guvernului după încheierea conflictului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a mulțumit administrației americane pentru colaborare și a susținut necesitatea împiedicării Iranului să dezvolte arme nucleare.
Reacții internaționale și măsuri de securitate
Sirenele de alertă au răsunat în Israel, iar spațiul aerian civil a fost închis. De asemenea, ținte din sudul Libanului au fost bombardate, în special infrastructura grupării pro-iraniene Hezbollah.
În Europa, mai multe capitale au convocat ședințe de urgență și au emis apeluri la reținere. Uniunea Europeană și guvernele din Germania, Franța, Marea Britanie și Italia și-au exprimat îngrijorarea și au adoptat măsuri pentru protejarea cetățenilor în regiune. Mai multe companii aeriene au suspendat curse către Orientul Mijlociu.
Situația pe teren și implicarea diplomației
În urma escaladării, ambasadele occidentale din Golf și Orientul Mijlociu au emis recomandări stricte pentru cetățenii proprii, iar personalul diplomatic neesențial a fost retras din zona de conflict, inclusiv în Iran și Israel. Cipru a activat planul național de urgență pentru evacuarea cetățenilor europeni.
Pe plan diplomatic, Rusia a calificat atacurile drept „agresiune planificată” și a cerut încetarea imediată a ostilităților, pe când Ucraina a atribuit responsabilitatea Rusiei pentru destabilizare. În Orient, Pakistanul a condamnat atacurile israeliene și americane.
Această operațiune marchează o etapă nouă în tensiunile israeliano-iraniene și în relațiile regionale, cu implicații geopolitice ample și reacții diversificate la nivel internațional.
