Japonia confrontată cu dispariția celor patru anotimpuri tradiționale
În Japonia, cele patru anotimpuri – primăvara, vara, toamna și iarna – au o semnificație profundă culturală și emoțională. Recent însă, fenomenul numit niki (două anotimpuri) capătă tot mai multă atenție, generând îngrijorare în rândul populației. Studiile arată că țara se îndreaptă spre o climatologie în care doar două sezoane prevalează: unul lung și cald, urmat de unul scurt și rece.
Importanța anotimpurilor în cultura japoneză
Pentru japonezi, prezența celor patru anotimpuri reprezintă unul dintre motivele principale pentru care iubesc țara lor. Într-un sondaj național, expresia „四季がある (shiki ga aru)”, adică „există patru anotimpuri”, a fost al doilea motiv cel mai des invocat, depășind chiar și preferința pentru bucătăria locală.
Aceste anotimpuri au fost dintotdeauna integrate în viața culturală, de la poezia clasică Manyoshu la muzica modernă a artiștilor precum Minmi și Mai Kuraki. Tradițional, în haiku se folosesc cuvinte sezoniere, iar peisajele și obiceiurile care țin de fiecare sezon definesc experiența cotidiană, inclusiv în schimbarea aromelor din magazine și tendințele modei.
Studiile privind schimbarea anotimpurilor
Cercetătorii de la Universitatea Mie și Universitatea Niigata au analizat date meteorologice colectate pe o perioadă de 42 de ani de la Agenția Meteorologică din Japonia. Ei au constatat că vara începe acum cu 12,6 zile mai devreme și se prelungește cu încă 8,8 zile, ajungând să acopere o treime din an în centrul și sudul țării.
În schimb, iarna a rămas relativ stabilă, datorită efectului aerului rece asiatic. Profesorul Tachibana a explicat că „Japonia ar putea trece în cele din urmă de la shiki la niki”, mărturisind o posibilă tranziție către două anotimpuri principale din cauza verii prelungite.
Impactul schimbărilor climatice asupra Japoniei
Schimbările climatice au fost identificate drept cauza principală a acestei transformări, cauzând fenomene precum valuri de căldură intense, perturbarea modelelor climatice tradiționale, și creșterea riscului de evenimente meteorologice extreme, legate de fenomene precum El Niño, înaltă presiune în Pacificul de Nord sau dipolul Oceanului Indian.
Aceste evoluții vor afecta nu doar clima, ci și sectoarele economice sensibile la sezonalitate. Industria turismului, bazată pe admirarea florilor de cireș de primăvară și a frunzișului de toamnă, riscă să aibă pierderi semnificative. De asemenea, agricultură și pomicultura cunosc deja efectele adverse – calitatea orezului este afectată de căldurile excesive, iar randamentele culturilor precum merele, strugurii și citricele sunt în scădere.
Aceste date indică o transformare profundă în modul în care climatul modela viața japoneză până acum, cu alte implicații încă în curs de evaluare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.vietnam.vn”
