România se împrumută masiv de pe piețele externe, depășind recorduri în 2024
Creșterea împrumuturilor externe în 2024
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a atras atenția asupra gradului foarte ridicat de dependență al României față de finanțările externe. Potrivit acestuia, România s-a împrumutat în 2024 cu circa 19 miliarde de euro, cea mai mare sumă atrasă de pe piețele externe în rândul țărilor emergente. Acest nivel depășește împrumuturile realizate de țări precum Polonia, Turcia sau chiar Arabia Saudită, cunoscută pentru finanțările sale considerabile.
„Nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă”, a spus Chidesciuc, evidențiind faptul că România continuă să acumuleze datorii externe în valori record.
Probleme fiscale și impactul asupra economiei
Economistul JP Morgan a punctat că această situație este legată direct de un deficit fiscal important, care a generat și un deficit de cont curent semnificativ. El a subliniat necesitatea unei soluționări eficiente a acestor dezechilibre și a menționat că „Guvernul se mișcă în această direcție, dar e nevoie de mai mult”.
Aceste declarații au fost făcute în cadrul ediției din 2026 a CFA Forecast Dinner, un eveniment relevant pentru profesioniștii în investiții din România, dedicat discuțiilor privind „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”.
Datoria publică în 2026: un prag sensibil
Un alt expert, Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a atras atenția că în anul 2026 datoria publică a României va depăși 60% din PIB. Acest prag marchează o schimbare semnificativă în gestionarea finanțelor publice, când fiecare decizie bugetară va avea un impact major. Tătaru explică că deși în trecut creșterea economică a permis absorbția unui anumit nivel al datoriei, situația s-a schimbat după pandemie.
Principalele vulnerabilități identificate de agențiile de rating sunt legate de:
- Cheltuieli greu de redus – datoria a crescut preponderent din salarii, pensii și ajutoare sociale, nu din investiții.
- Venituri bugetare foarte mici – România colectează taxe la un nivel redus comparativ cu alte țări din UE.
„Trecerea peste 60% din PIB înseamnă supraveghere mai strictă și mult mai puțină libertate de reacție la șocuri”, a precizat economistul ING.
Perspective asupra ratingului de țară
Potrivit analizei lui Valentin Tătaru, este puțin probabil ca ratingul de țară să se îmbunătățească semnificativ în următorii ani, obiectivul principal fiind evitarea retrogradării la categoria „junk”. Agențiile de rating se vor concentra pe seriozitatea reducerii deficitului fiscal și pe menținerea disciplinei bugetare independente de ciclurile electorale.
Astfel, stabilitatea economică a României în anii următori va depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a gestiona riguroasă finanțele publice și de a limita costurile generate de datorii.
Aceste date și prognoze arată că România se află într-un moment cheie al politicii sale fiscale și economice, cu o dependență ridicată de împrumuturile externe și nevoi crescute de ajustare a bugetului public pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung.
