Mărțișorul – simbol al renașterii și al tradițiilor românești
Mărțișorul reprezintă un obicei tradițional românesc cu o puternică semnificație culturală și agrară, marcând începutul primăverii și intrarea în noul an agricol. Acest obicei este recunoscut internațional, fiind înscris în 2017 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Originea și semnificația Mărțișorului
Potrivit Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO), Mărțișorul provine din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor, legate de sărbătorile Anului Nou care începea la 1 martie. Acest obicei tradițional implică confecționarea și purtarea unui șnur împletit din două fire – unul alb și unul roșu –, realizat din lână, bumbac sau mătase. Șnurul simbolizează „funia anului”, reprezentând opoziția dintre anotimpuri, iarna și vara, lumină și întuneric, viață și moarte.
Modurile de purtare și tradițiile asociate
Mărțișorul, făcut de femei, era dăruit membrilor comunității, care îl purtau la gât, la încheietura mâinii, la gleznă sau prins în piept. Durata purtării variază de la câteva zile până la săptămâni, în funcție de regiune. După această perioadă, șnurul era depus în natură – pe o creangă înflorită, sub o piatră sau în fântână –, fiind considerat a avea rol de protecție și de asigurare a sănătății și belșugului pe durata anului agrar. Unele tradiții indică faptul că momentul purtării se corela cu apariția Lunii Noi în martie, nu neapărat cu data de 1.
Evoluția simbolisticii și formei Mărțișorului
De-a lungul timpului, mărțișorul s-a transformat dintr-un obiect ritualic cu semnificații profunde într-un accesoriu de podoabă purtat la gât sau în piept. Originea sa este legată de tradițiile Dochiei, unde șnurul era inițial confecționat din lână albă și neagră și purta o monedă de aur sau argint, simboluri ale fertilității și prosperității.
Perioada de purtare a mărțișorului variază în funcție de zona etnografică, de la începutul lunii martie până la mijlocul primăverii, până la evenimente agricole precum înflorirea pomilor fructiferi sau apariția măceșilor.
Recunoaștere și patrimoniu cultural
În 2017, România, împreună cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova, a candidatat pentru includerea Mărțișorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, oficializând astfel valoarea sa culturală și tradițională transmisă din Antichitate.
Această sărbătoare tradițională rămâne un simbol al identității culturale românești, ilustrând legătura ancestrală cu natura, anotimpurile și ciclurile agricole.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.monitoruldevrancea.ro”
