Criza energetică globală determinată de războiul din Orientul Mijlociu provoacă măsuri de urgență în diverse țări
Rezervele de combustibili fosili s-au redus semnificativ după declanșarea războiului împotriva Iranului, care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Ca urmare, prețurile au crescut, iar țările afectate aplică măsuri variate pentru a gestiona criza energetică.
Măsuri în Uniunea Europeană
Politici de reducere a prețurilor și stimularea energiei verzi
Blocul comunitar a solicitat o tranziție accelerată către o economie bazată pe surse regenerabile. Totuși, diverse state membre au adoptat măsuri temporare pentru a atenua impactul creșterii prețurilor. Italia a amânat eliminarea cărbunelui cu peste un deceniu, iar cancelarul german Friedrich Merz susține menținerea centralelor pe cărbune și dezvoltarea celor pe gaze naturale.
Mai multe guverne au anunțat subvenții și reduceri de accize la carburanți. În Germania, o nouă lege limitează benzinăriile la o singură majorare de preț pe zi pentru a elimina „efectul de rachetă și pană”. De asemenea, Comisia Europeană vrea introducerea unor taxe mai mici la electricitate, pentru a stimula energia alternativă. În regiune, țări precum Slovenia și Lituania au implementat raționalizarea combustibilului și reduceri semnificative la transportul feroviar.
Strategii în Statele Unite
Administrația condusă de Donald Trump continuă să promoveze producția internă de petrol și gaze, într-un context în care SUA și aliații săi au lansat lovituri împotriva infrastructurii petroliere iraniene. De asemenea, au fost finanțate proiecte de petrol în detrimentul celor de energie regenerabilă, precum decizia de a sprijini financiar compania franceză TotalEnergies pentru a suspenda construcția de parcuri eoliene offshore.
Situația în alte regiuni
Asia și Orientul Îndepărtat
În regiunea asiatică, criza a condus la o creștere a utilizării cărbunelui. India, Japonia și Coreea de Sud au extins operarea centralelor pe acest combustibil. Alte țări, printre care Bangladesh, Thailanda și Filipine, urmează un parcurs similar.
Guvernele din Asia de Sud și Sud-Est au aplicat măsuri precum raționalizarea combustibilului (în Sri Lanka), reducerea săptămânii de lucru sau promovarea economiei de energie prin diverse campanii (în Vietnam și Thailanda).
Africa: reacții limitate, cu excepții notabile
Majoritatea țărilor africane sunt dependente de importurile de carburanți, iar creșterea prețurilor a afectat agricultorii, din cauza costurilor sporite la îngrășăminte. State precum Africa de Sud, Tanzania și Etiopia au implementat reduceri de taxe, plafonări de preț și subvenții. Alte țări, precum Sudanul de Sud și Mauritius, au introdus raționalizarea energiei electrice.
America de Sud: majorări și controverse
În Chile, noul președinte José Antonio Kast a majorat prețurile la combustibil, în timp ce Argentina a amânat creșterea taxelor pe acestea. Guvernul de la Buenos Aires planifică introducerea voluntară a unui amestec de etanol în benzină. Brazilia beneficiază parțial de protecție datorită utilizării pe scară largă a etanolului produs local.
Criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu pune într-o lumină nouă vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu combustibili fosili și relevă diferențele majore de strategie ale țărilor în fața unei destabilizări fără precedent la nivel mondial.
