România înregistrează recesiune tehnică, însă autoritățile susțin că nu este o criză economică
Ce înseamnă recesiunea tehnică
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), marcând, din punct de vedere tehnic, intrarea României în recesiune. În trimestrul IV din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul III a înregistrat o contracție de 0,2%. Definiția recesiunii tehnice presupune aceste două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că această definiție nu reflectă realitatea economică largă. El clarifică:
„Definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei”.
Potrivit acestuia, o recesiune reală ar implica deteriorări majore cum ar fi creșterea accelerată a șomajului, prăbușirea investițiilor și scăderi ample ale producției, elemente care nu se regăsesc în prezent.
Economia în 2025 și prognoza pentru 2026
Datele oficiale indică o creștere economică de 0,6% în 2025, comparativ cu anul precedent. PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost marginal mai mare cu 0,1% față de același trimestru din 2024. Ministrul Finanțelor consideră că această evoluție reprezintă o ajustare normală după o perioadă de creștere accelerată bazată pe consum.
„România menţine o creştere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilităţii bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, a declarat Alexandru Nazare.
Prognoza oficială indică o creștere economică de cel puțin 1% în 2026, susținută atât de autoritățile române, cât și de instituții internaționale precum FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Ministrul precizează că această încetinire din 2025 este o etapă de ajustare necesară.
Indicatori economici și riscuri
Guvernul citează investiții publice record de peste 138 de miliarde de lei în 2025, creșterea exporturilor cu 4,2%, șomajul menținut la aproximativ 6% și creșterea depozitelor populației în bănci drept indicatori care sugerează o economie stabilă.
„Economia încetineşte, dar nu se contractă”, susține Nazare, subliniind că România a evitat un scenariu care ar fi afectat plata salariilor și pensiilor sau ar fi pus în pericol ratingul de țară.
În viziunea ministrului, adevăratul risc este abandonarea politicii de consolidare fiscală:
„Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar creşte costurile de finanţare, ar pune presiune pe ratingul de ţară şi ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de pieţe.”
Situația actuală
Deși România se află tehnic în recesiune, autoritățile susțin că economia înregistrează o ajustare temporară după o perioadă de creștere accelerată, fără semne clare ale unei crize economice profunde. Datele INS relevă o scădere a PIB-ului în ultimele două trimestre din 2025, dar rezultatul anual reflectă un avans modest. Guvernul rămâne optimist în privința redresării economice în anul următor.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „spotmedia.ro”
