Absența președintelui României de la evenimente internaționale majore stârnește controverse în mediul politic și de securitate
Contextul relațiilor externe ale României
În ultimele luni, președintele României, Nicușor Dan, a fost absent de la mai multe evenimente internaționale importante, precum Forumului Economic Mondial de la Davos, Conferința de Securitate de la München și comemorarea a patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, desfășurată la Kiev.** Această absență a generat întrebări în rândul opiniei publice și al experților în securitate, care subliniază necesitatea ca România să își consolideze poziția în arhitectura defensivă europeană.
Istoria doctrinei neo-securiste și vulnerabilitățile României
Potrivit unor analiști, România rămâne încă ancorată în doctrina neo-securistă gândită la începutul anilor ’90 de figuri politice precum Ion Iliescu, Silviu Brucan și Virgil Măgureanu, caracterizată prin suspiciune față de vecini și o atitudine precaută față de Kremlin.
Adrian Năstase, fost prim-ministru, afirma în urmă cu opt ani: „Atunci nimănui nu-i era clar ce se va întâmpla. De aceea, căutam orice formule care să ne asigure securitatea, într-un mediu extern fluid şi impredictibil.”
Absența șefului statului la Kiev și la Washington
Prezența lui Nicușor Dan la Washington era considerată necesară, mai ales din perspectiva relației cu administrația SUA. În schimb, absența președintelui de la Kiev, eveniment la care au participat unsprezece șefi de stat și guverne europene, inclusiv Ursula von der Leyen și Antonio Costa, a surprins opinia publică. România a fost reprezentată într-un mod redus, nici măcar la nivel de ministru de Externe.
Pe 24 februarie, șeful statului a transmis un mesaj pe rețelele sociale în care a spus: „În urmă cu patru ani, unul dintre cele mai teribile scenarii pentru Europa devenea realitate. Rusia a atacat Ucraina, declanșând un război fără milă împotriva unei națiuni care a refuzat să se lase înfrântă.”
Opiniile experților privind abordarea actuală
Oana Popescu Zamfir, analist politic, susține nevoia consolidării relațiilor cu partenerii europeni și construirea unor capacități interne solide pentru a putea adopta o poziție echilibrată în relațiile externe, declarând: „Dacă faci așa, ai şi față de președintele Trump altă poziție de negociere, la fel ca Polonia, Finlanda sau Italia, care-şi permit să i se opună președintelui american în același timp în care sunt de foarte multe ori aliați loiali.”
Probleme în serviciile de informații și amenințări la adresa securității
Profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford evidențiază eșecurile serviciilor de informații: „Ideea că serviciile românești, care sunt de 10 ori mai mari decât cele din Moldova, nu au știut sau au fost luate prin surprindere este o minciună…” și subliniază necesitatea unei reforme fundamentale a acestor instituții, care nu s-a realizat în prezent.
Bjola mai atrage atenția asupra schimbării strategiei SUA în Europa: „Comanda pentru toate cele trei fronturi continentale a fost cedată Europei, SUA rămân cu partea nucleară care e foarte OK. Asta înseamnă un calcul strategic diferit.”
Situație actuală și perspective
România se confruntă cu provocări serioase în domeniul securității naționale, în condițiile în care slăbiciunile interne par să afecteze eficiența rolului strategic al țării în cadrul alianțelor occidentale. Deciziile recente privind agenda internațională a președintelui și gestionarea serviciilor secrete sunt subiect de dezbatere și analiză în rândul experților.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „spotmedia.ro”
