Liderii PSD au decis că nu vor susține reducerile și tăierile de salarii în sectorul bugetar, în contextul în care coaliția pregătește o serie de măsuri menite să reducă cheltuielile în administrația locală și în cea centrală. Sorin Grindeanu a spus și că se pot face economii în alt mod, fără să fie nevoie să fie tăiate salarii.
Într-o ședință care a durat aproximativ o oră, liderii PSD au decis în unanimitate că nu vor susține tăierile de salarii ale bugetarilor. Decizia vine în contextul în care premierul Bolojan a declarat într-un interviu pentru Știrile ProTV că există o înțelegere în coaliție privind reducerea cu 10% a anvelopei salariale la toate ministerele.
„Discuţiile pe administraţia centrală nu au fost închise, ca să clarificăm, în coaliţie. Noi azi am făcut, aşa cum am spus, un Birou Permanent Naţional şi am cerut părerea colegilor mei, legat de acest subiect. Am cerut un vot, votul a fost unanim, PSD-ul nu susţine tăierea şi reducerea salariilor în sectorul bugetar. Pe scurt, despre asta este vorba, votul a fost unanim”, a declarat Sorin Grindeanu la finalul ședinței social-democraților.
El a spus și că al treilea pachet de măsuri fiscale, cel pentru care Guvernul ar urma să își asume răspunderea săptămâna viitoare, ar trebui să conțină reforma administrației locale, centrale dar și măsurile de relansare economică propuse de PSD.
Nu e însă prima oară când social-democrații condiționează adoptarea celui de-al treilea pachet de introducerea măsurilor de relansare.
„Undeva la 10 miliarde de lei, cam atât ar fi suma pe care ar economis-o statul dacă am aplica reducerea de 10% cu cheltuielile de personal. Nu sunt 14 miliarde. Despre suma asta vorbim, care e evident că poate fi economisită în alt mod și nu e nevoie să tăiem salariile medicilor, profesorilor, polițiștilor, cadrelor militare, ale nimănui” a spus Grindeanu.
Grindeanu: „Pot fi găsite soluții care să ducă la comasări de instituții fără a disponibiliza oamenii”
„Cred că vom găsi înțelegere și la partenerii din coaliție pe alte măsuri, nu pe tăieri de salarii” a mai spus liderul PSD.
Președintele PSD a spus că va susține comasări de instituții, de deconcentrate, de eficientizare a aparatului central, dar nu și tăieri de salarii:
„Absolut că e nevoie de lucruri care țin de un stat mai suplu, nu reduceri de salarii. Pot fi găsite soluții care să ducă la comasări de instituții fără a disponibiliza oamenii”, a spus Grindeanu.
Potrivit informațiilor HotNews, liderii coaliției au discutat despre o reducere de 10% a cheltuielilor salariale, iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, care participă la ședințele coaliției a declarat că reducerile s-ar putea aplica fără excepții:
„Nici astăzi nu s-a pus problema să existe excepții, în afară de Educație. La Sănătate s-a creat cadrul pentru tăieri. La Educație în pachetul din iulie s-a redus. A fost crescută norma de predare de la 18 la 20 de ore, s-a redus ora cu plata și bursele. La învățământul superior, la fel. Sigur că s-au aplicat din august și septembrie, dar dacă raportăm toate aceste cheltuieli la un an de zile cred că ei sunt la peste 10%”, a spus Kelemen Hunor marți.
Acord pe pensiile magistraților
În cele din urmă, liderii coaliției, inclusiv PSD, au căzut de acord că pensiile magistraților ar trebui să scadă la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din venitul brut încasat în ultima lună de activitate, cum prevede acum legea.
De asemenea, partidele de la guvernare vor să crească și vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani. Ca toți magistrații să iasă la pensie la 65 de ani, e nevoie de o perioadă de tranziție în care vârsta de pensionare să crească gradual. Liderii coaliției au stabilit ca această perioadă să fie de 15 ani.
Potrivit unor surse din coaliție, atât proiectul privind pensiile magistraților, cât și cel privind tăierile din administrația publică ar trebui să fie gata miercuri sau joi și să fie trimis către avizare. Trebuie să primească avize de la Ministerele Muncii și Justiției, de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ. Proiectul privind pensiile magistraților trebuie să fie avizat, pozitiv sau negativ, și de Consiliul Superior al Magistraturii. Lipsa avizului CSM a fost motivul pentru care Curtea Constituțională a respins proiectul Guvernului Bolojan. Potrivit deciziei CCR, Guvernul trebuie să aștepte cel puțin 30 de zile după avizul CSM, însă există și posibilitatea să avizeze mai repede proiectul.
Dacă reforma pensiilor magistraților nu este adoptată până pe 28 noiembrie, România pierde 231 de milioane de euro din PNRR.
Reforma administrației publice
Social-democrații vor discuta și despre reforma administrației publice. Liderii partidelor de la putere au ajuns la un acord parțial pe problema reducerilor de personal din administrația publică. Toate partidele sunt de acord cu reducerea a 10% din posturile ocupate atât din administrația locală, cât și din cea centrală.
Pentru administrația locală, consensul este că vor fi reduse până la 30% din totalul posturilor, dar nu mai mult din 20% din posturile ocupate în fiecare primărie sau Consiliu Județean. Per ansamblu, asta ar reprezenta o reducere de 10% dintre posturile ocupate din administrație.
Premierul Bolojan a declarat luni, la întâlnirea primarilor din marile municipii, că va exista o perioadă de tranziție, până în 2027, până când primăriile care au mai mulți angajați decât cei prevăzuți în grilă vor putea face și concedieri, și reduceri de salarii.
„Vor fi două situaţii: unităţi administrative care, după noua grilă, au un personal sub noul standard, unde nu există niciun efect şi unităţi administrative care sunt peste noua grilă, cu numărul de personal, unde vor fi nişte efecte”, a declarat Bolojan.
După această perioadă de tranziție, din 2027, primăriile și Consiliile Județene vor trebui să dea oameni afară.
Practic, până în 2027, primăriile și Consiliile Județene care sunt supradimensionate vor trebui fie să dea oameni afară, fie să reducă din salarii, cu condiția ca reducerea cheltuielilor să aducă la buget la fel de mulți bani ca reducerile de personal.
PSD susține că nu ar trebui să existe instituții la nivel central care să fie exceptate de la reduceri.
„PSD nu e de acord nici cu armata, nu e de acord nici cu educaţia, cu sănătatea. Da, l-am sunat pe premier şi i-am spus ce a apărut, că unii încearcă să pară frumoşi, i-am spus că cu această abordare PSD nu e de acord, a spus că nici domnia sa nu e de acord cu lucruri din astea, în care unii pozează în făt frumos şi o să avem o discuţie în coaliţie”, a spus Sorin Grindeanu luni.
Prin „făt frumos”, Grindeanu se referea la ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, care a susținut în ședința coaliției de luni că nu e de acord cu tăierea a 10% a salariilor din armată, în contextul în care războiul din Ucraina continuă la graniță.
Acum, Grindeanu va consulta partidul cu privire la modul în care cred ei că ar trebui să fie făcute reducerile din administrația centrală.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus de mai multe ori că reforma din administrație va avea un impact de aproximativ 4,5 miliarde de lei, din care 1,7 miliarde provin din administraţia locală.
