Premierul Marcel Bolojan prezintă statusul și perspectivele economiei României în 2025
Situația economică din 2024
În anul 2024, România a înregistrat dezechilibre majore în ciuda cheltuielilor bugetare semnificative. Potrivit prim-ministrului Marcel Bolojan, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în primele două trimestre a avut loc o „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4%”. Deși deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 8–9% din PIB, iar deficitul extern a fost de 8,2%, creșterea economică rămâne modestă, sub 1%.
Bolojan a explicat că „o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei”. Astfel, consumul a fost alimentat majoritar de importuri, iar inflația ridicată a redus impactul stimulului fiscal. „În 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a subliniat premierul.
Redresarea economică din 2025
Anul 2025 marchează începutul redresării economice conform declarațiilor lui Bolojan. De la mijlocul anului, guvernul a realizat o corecție fiscală de aproximativ 1% din PIB, măsură „care a generat costuri sociale și nemulțumiri”. În pofida acestor ajustări, creșterea economică s-a menținut relativ stabilă, la 0,6%.
Premierul a comparat cele două modele economice utilizate în anii 2024 și 2025: stimulul fiscal masiv din 2024 versus disciplina fiscală și orientarea către investiții și productivitate din 2025. Potrivit acestuia, „problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.
Bolojan a mai afirmat că „stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung” și că „consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă”. El a descris perioada curentă ca fiind o „corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.
Raportul indică o tranziție a economiei românești spre un model bazat pe investiții, productivitate și disciplină fiscală, în detrimentul consumului susținut prin deficit, cu efecte economice vizibile pe termen mediu.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
