O bacterie veche de 5.000 de ani, rezistentă la antibiotice moderne, izolată în România
Descoperirea bacteriei Psychrobacter SC65A.3
Un grup de cercetători de la Academia Română a izolat o bacterie adaptată la frig, denumită Psychrobacter SC65A.3, dintr-un strat de gheață veche de aproximativ 5.000 de ani, extras din Peștera Scărișoara. Pentru realizarea acestei descoperiri, oamenii de știință au extras un carotaj de gheață de 25 de metri din Sala Mare a peșterii, care conține straturi ce acoperă o perioadă de circa 13.000 de ani.
Caracteristicile bacteriei și rezistența la antibiotice
După izolarea bacteriei din stratul vechi de gheață, cercetătorii au secvențiat genomul acesteia și au identificat genele care îi permit să supraviețuiască în condiții extreme, precum temperatura scăzută, lipsa nutrienților și chiar expunerea la antibioticele moderne. În testele de laborator, Psychrobacter SC65A.3 a rezistat la 10 din cele 28 de antibiotice utilizate curent, folosite pentru tratarea infecțiilor grave ale plămânilor, pielii, sângelui, tractului urinar și sistemului reproducător.
Printre medicamentele la care bacteria a arătat rezistență se numără rifampicina, vancomicina, ciprofloxacina, trimetoprimul, clindamicina și metronidazolul. Genomul bacteriei conține peste 100 de gene asociate rezistenței la antibiotice și aproximativ 600 de gene cu rol necunoscut, dintre care unele pot produce substanțe care inhibă alte bacterii periculoase, precum Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae.
Implicații și context
Descoperirea indică faptul că rezistența la antibiotice a evoluat natural în mediul înconjurător cu mult înainte de utilizarea medicamentelor de către om. Bacteriile din medii extreme, precum ghețurile antice, pot păstra aceste gene timp de mii de ani. Această constatare are importanță în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența antimicrobiană bacteriană a fost responsabilă direct de aproximativ 1,27 milioane de decese în 2019 și a contribuit la aproape 5 milioane de decese la nivel global.
Astfel, cercetarea realizată de Academia Română aduce lumină asupra modului în care microorganismele pot supraviețui și acumula rezistență în condiții extreme și pe termen lung, oferind informații ce pot fi utile pentru studiile viitoare privind tratamentul infecțiilor bacteriene și dezvoltarea noilor antibiotice.
