Previziuni pentru România în 2026: o analiză a situației politice, sociale și instituționale
1. Adevărul despre anularea alegerilor
Conform analizelor Alinei Mungiu Pippidi, adevărul privind anularea alegerilor rămâne necomunicat oficial, deși este cunoscut. Ea menționează că Georgescu trebuia eliminat din competiție deoarece a declarat finanțare zero și cheltuieli zero, încălcând legea electorală. Totuși, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a motivat această decizie prin justificări neclare. În plus, niciun oficial, inclusiv Rareș Bogdan, nu a fost sancționat pentru folosirea banilor publici în sprijinul campaniei lui Georgescu, ceea ce a condus la o comunicare confuză și contradictorie.
2. Reforma statului și influențele serviciilor secrete
România continuă să fie puternic influențată de serviciile secrete, televiziuni „securiste” și anumiți influenceri. Reforma CSAT, considerată o anomalie constituțională și „executiv paralel”, nu va fi abordată, deși există riscul ca fonduri UE destinate Apărării să fie cheltuite ineficient. În schimb, atacurile vizibile se îndreaptă către Curtea Constituțională, susține Mungiu Pippidi, subliniind că unele opinii juridice provin din poziții financiare legate de structuri militare sau de securitate.
3. Pensiile speciale: reformă limitată
Încercările guvernamentale de a reduce pensiile speciale și de a crește vârsta de pensionare vor avea impact redus, afectând în principal magistrații, care contestă măsurile la CCR. Mungiu Pippidi arată că pensiile serviciilor secrete și armatei nu vor fi vizate, iar guvernul va continua să ia bani de la categoriile fără drepturi de veto. Fragilitatea coaliției și influența serviciilor limitează astfel reformele majore.
4. Justiția: începutul unui ciclu distructiv
Contextul din România tinde să accentueze o intervenție politică tot mai puternică în justiție. Experiența internațională, citată în articol, arată că reformele forțate ale executivului duc la o justiție mai dependentă politic. De asemenea, există grupuri de influență în justiție, însă confruntarea între acestea este mai bine tolerată decât controlul deplin al executivului. Implicarea serviciilor și influencerilor în crearea unui climat tensionat poate determina România să ajungă în fața Curții de Justiție a UE, asemenea Poloniei.
5. AUR: impact electoral limitat
Sondajele prezintă scoruri ridicate pentru AUR, însă partidul rămâne format din oportuniști și traseiști, ceea ce limitează succesul electoral real. Fragmentarea extremei drepte și conflictele interne vor reduce impactul acestui partid în 2026, conform analizei expertului.
6. Coaliția de guvernare: stabilitate mediocră
Coaliția condusă de premierul Bolojan este descrisă ca rezistentă, însă comunicarea și calitatea guvernării vor rămâne mediocri. Mungiu Pippidi punctează lipsa unei reforme reale a resurselor umane și o stare generală de toleranță la corupție. Președinția lui Nicușor Dan este caracterizată prin prudență și evitarea bătăliilor politice majore, în detrimentul unei popularități crescute.
7. Educația: perpetuarea problemelor sistemice
Problemele din sistemul educațional persistă, iar scandalurile privind doctoratele nu reflectă reala situație a calității învățământului superior. Lipsa unei reforme profunde și interesul scăzut pentru eliminarea analfabetismului funcțional sunt semnalate. Societatea civilă și comunitățile profesionale nu dispun de energia necesară pentru schimbări semnificative, ceea ce afectează maturitatea electoratului.
Acest material pune în evidență principalele provocări și tendințe care vor marca România în anul 2026, pe plan politic, instituțional și educațional, fără extrapolări asupra consecințelor viitoare.
