Consiliul de Securitate al ONU cere stabilizarea armistițiului din Gaza înaintea lansării Consiliului pentru Pace condus de SUA
Reuniunea Consiliului de Securitate la New York
Miercuri, la sediul Națiunilor Unite din New York, membrii Consiliului de Securitate au transmis un mesaj ferm privind conflictul israeliano-palestinian, cu o zi înaintea inaugurării Consiliului pentru Pace inițiat de administrația Donald Trump la Washington. Diplomații ONU au reafirmat rolul central al organizației în medierea conflictului, subliniind că fragilul armistițiu din Gaza trebuie să devină permanent. Subsecretara generală a ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a descris momentul drept „crucial” și a avertizat că evoluțiile depind de deciziile ce vor fi adoptate în săptămânile următoare.
Ministra britanică de externe, Yvette Cooper, a avertizat că Gaza nu trebuie să rămână „între pace și război”. De asemenea, mai mulți membri ai Consiliului au condamnat deciziile recente ale Israelului privind extinderea controlului asupra Cisiordaniei. Pakistanul a calificat aceste acțiuni drept „nule și neavenite” în baza dreptului internațional. Ambasadorul palestinian, Riyad Mansour, a descris ceea ce a numit „anexarea treptată de facto” ca o amenințare existențială atât pentru statalitatea palestiniană, cât și pentru eforturile de pace, inclusiv cele discutate la Washington.
Ambițiile și structura Consiliului pentru Pace
Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, inițial conceput ca o platformă limitată pentru reconstrucția Gazei, și-a extins rapid obiectivele, vizând o participare mai largă la soluționarea conflictelor regionale. Această evoluție a stârnit preocupări în rândul diplomaților, care consideră că noua inițiativă riscă să submineze mecanismele multilaterale existente conduse de ONU.
Diviziunile s-au manifestat clar în cadrul Consiliului de Securitate. Ambasadorul SUA, Mike Waltz, a apreciat noul organism ca unul care „nu vorbește, ci acționează”, în timp ce peste 80 de țări au reafirmat sprijinul pentru mandatul ONU și au respins anexările în Cisiordania.
Deși peste 20 de țări s-au afiliat Consiliului pentru Pace, majoritatea liderilor europeni au refuzat invitația, iar structurile de finanțare și guvernanță ale noului organism nu sunt încă clarificate. În Uniunea Europeană, doar Ungaria și Bulgaria participă cu statut deplin, iar România și Italia au statut de observatori. Președintele României, Nicușor Dan, a explicat importanța prezenței sale drept o modalitate de consolidare a relației diplomatice cu SUA.
Provocările actuale
Dezarmarea grupărilor armate din regiune, stabilizarea și reconstrucția teritoriilor rămân provocări majore. Donald Trump a anunțat că participanții la Consiliul pentru Pace vor contribui cu 5 miliarde de dolari și mii de militari pentru o forță de stabilizare, însă detaliile concrete lipsesc, iar specialiștii indică un cost mult mai mare.
În context, Comunitatea Internațională continuă să urmărească evoluțiile atât în cadrul ONU, cât și în platformele alternative de mediere, subliniind necesitatea unui proces transparent și coordonat pentru soluționarea conflictului.
